Ñîâðåìåííàÿ ãåíåòèêà
metodologic, deoarece ele prezint? denaturat esen?a omului, orienteaz? spre
social-biologism. Ele trebuie respinse ?i din considerente etico-morale,
deoarece pun la îndoial? principalele valori ale existen?ei omului, cum ar
fi dragostea, sentimentele p?rinte?ti ?. a.
Se discut? mult ?i problema cu privire la admisibilitatea manipul?rilor
experimentale ale omului. Probleme etice deosebit de delicate ?i complicate
apar în cazurile când omului i se aplic? metodele controlului genetic,
adic? ce se poate ?i ce nu se poate face cu el.
În leg?tur? cu aceasta savan?ii din Occident propag? punctul de vedere
conform c?ruia practica controlului genetic are numai valoare ?tiin?ific?,
neglijând valorile sociale, umanitare ?i etice, ce ?in de aceasta .
O tratare original? a problemei eticii controlului genetic o g?sim în
cartea lui P. Ramsei «Omul fabricat». Referindu-se la genetica lui G.
Meller, Ramsei afirm? c? r?mâne doar o singur? metod? de prevenire a
viitoarei catastrofe genetice, ?i «aceast? metod?, indiferent de faptul
dac? ne place sau nu, este metoda controlului consecvent al reproduc?iei
oamenilor».
Ramsei înainteaz? dou? propuneri. Prima – ofensiv? direct? contra
muta?iilor genetice d?un?toare prin inter-mediul «chirurgiei genetice»
asupra genelor care s-au modificat periculos. El consider? c? nu e departe
timpul când aceasta va fi realizat? de eugenica «preventiv?» sau
«negativ?». Cum numai omul va fi în stare s? substitue o gen? «proast?» cu
una «bun?» va apare posibilitatea cre?rii unui program al eugenicei
«pozitive» sau al perfec?ion?rii genetice «progresiste». În a doua
propunere Ramsei î?i concentreaz? aten?ia asupra fenotipului omului, având
în vedere «controlul eugenic dirijat al na?terilor», «selec?ia p?rin?ilor»,
«alegerea embrionilor» în procesul de reproduc?ie a omului.
Precum vedem, Ramsei admite posibilitatea unui sever control etic numai
când e vorba de morala uman?, respectându-se doar «libertatea voin?ei» ?i
«libertatea gândirii».
La cel?lalt pol se situeaz? concep?iile acelora care se opun categoric
oric?rui amestec în genetica omului, care condamn? aceast? orientare
?tiin?ific? ca fiind amoral?, periculoas? pentru neamul omenesc ?i de
aceea, zic ei, ea trebuie s? fie interzis? în mod categoric. Aceast? opinie
e sus?inut?, de regul?, de oamenii care-s departe de ?tiin??.
Cea mai r?spândit? ?i mai influent? este pozi?ia sus?inerii în principiu
a ideii controlului genetic, dar cu anumite restric?ii etice.
S? examin?m unele domenii ale geneticiii medicale în care aplicarea
metodelor controlului genetic este absolut necesar?. Din ele fac parte:
tratamentul intrauterin în etapele târzii de graviditate; îns?mân?area
artificial? în cazurile de sterilitate a b?rbatului, precum ?i la alegerea
sexului viitorului copil; fecundarea ?i cre?terea în eprubet? a ovulelor
pentru transplantarea embrionului în uterul femeii ce sufer? de
impermeabilitatea trompelor; interven?ia chirurgical? în cazul unor
sindromuri cromozomice ale f?tului.
Bolile eviden?iate la f?t se trateaz?, de obicei, cu medicamente, fiind
administrate în organismul mamei. Galactozemia (tulburarea metabolismului
glucidic), boal? ereditar?, se trateaz? prin diet?, care exclude lactoza,
iar aciduria metilmolonic? – prin injectarea intramuscular? a vitaminei
B12.
În anul 1961 pentru întâia oar? s-a reu?it diagnosticarea intrauterin? ?i
tratamentul incompatibilit??ii Rezus a mamei cu f?tul. Este deocamdat?
singurul caz de substituire intrauterin? a sângelui la f?t.
Îns?mân?area artificial? se practic? pe larg ?i permite multor familii
sau femei singure s? aib? copii. Pe lume tr?iesc sute de mii de oameni,
care au fost concepu?i în urma îns?mân??rii artificiale. Necesitatea re-
curgerii la aceast? metod? ?ine în primul rând de sterilitatea so?ului sau
de existen?a unui defect ereditar. Sterilitatea b?rba?ilor constituie
10–15% din cazurile lipsei de copii. De aceasta sufer? aproximativ 10% din
perechile conjugale.
Se practic? atât îns?mân?area cu sperm? proasp?t?, cât ?i cu sperm?
congelat?. Tehnica congel?rii le-a permis b?rba?ilor ce au o cantitate
insuficient? de sperm? s-o acumuleze în cantitatea suficient? pentru a se
realiza îns?mân?area eficace, adic? pentru a avea copii.
Îns?mân?area artificial? le permite p?rin?ilor s? aleag? sexul viitorilor
lor copii. Tehnica acestei metode const? în separarea spermei prin
centrifugare, desp?r?ind spermatozoizii, care poart? cromozomii X ?i
genereaz? na?terea feti?elor, de spermatozoizii cu cromozomii Y, care
genereaz? na?terea b?ie?ilor. Spermatozoizii necesari sunt introdu?i în
ovulul extras în prealabil din uter ?i p?strat într-un mediu special.
Ovulul fecundat în felul acesta este întors iar??i în uter, unde trece
toate etapele de dezvoltare, pân? la na?terea copilului.
Pentru prima dat? programarea sexului copilului a fost efectuat? în SUA,
iar în anul 1986 a fost ob?inut în Italia ?i Japonia. Savan?ii consider? c?
metoda poate fi aplicat? atunci când trebuie evitate unele boli
congenitale, ca hemofilia, care se transmite prin ereditate numai fiilor.
?tiin?a a fixat ziua primului caz de na?tere a unui copil conceput în
eprubet? – 25 iulie anul 1978. În aceast? zi în ora?ul englez Oldhem a
ap?rut pe lume o feti?? Luiza. Mama ei, Lesli Brown, în vîrst? de 31 de
ani, nu putea avea copii din cauza impermeabilit??ii trompelor. Ea a
acceptat propunerea tân?rului medic P. Steptou de la spitalul din Oldhem ?i
a cunoscutului embrionolog R. Edvards de la Universitatea Chembrij, care i-
au propus s? încerce o fecundare artificial?. Cu ajutorul laparoscopului
(aparat pentru examinarea vizual? a cavita?ii corpului), medicii au ales
foliculul potrivit a c?rui dezvoltare a fost stimulat? în prealabil cu
hormoni, apoi în el s-a injectat un ac ?i s-a absorbit con?inutul lui
împreun? cu ovulul. Ovulul a fost fecundat într-un mediu nutritiv cu sperma
so?ului ?i dup? o cultivare de dou? zile ?i jum?tate morula precoce
(embrionul la etapa de 8 blastomeri) a fost introdus? în uterul mamei.
Implantarea a trecut cu succes.
La s?pt?mâna a 16-ea de graviditate s-a efectuat diagnosticul prenatal al
cromozomilor f?tului ?i s-a constatat c? se dezvolt? normal. La vârsta de 7
luni f?tul s-a n?scut, efectuându-se o opera?ie cezarian?. Astfel a ap?rut
pe lume o feti?? cu o greutate de 2400 grame. Fiind întrebat? dac? ar
accepta o nou? opera?ie, Lesli Braun a r?spuns afirmativ: atât de mare i-a
fost fericirea de a deveni mam?.
Aceast? metod? de tratare a sterilit??ii a înaintat, ca ?i fecundarea
artificial?, o serie de probleme de ordin juridic ?i moral. În Anglia au
ap?rut articole în care se punea întrebarea: poate oare copilul conceput
din game?ii altor donatori, nu a propriilor s?i p?rin?i, considerat ca
legal? Atât timp cât juri?tii ?i sociologii erau preocupa?i de aceast?
problem?, au mai fost concepu?i în acela?i fel, s-au dezvoltat ?i s-au
n?scut înc? 20 de copii. Recordul în acest caz îi apar?ine Australiei – 13
na?teri: 8 feti?e ?i 5 b?ie?i.
Na?terea Luizei Braun, precum ?i a celorlal?i copii care au tr?it câteva
zile în afara mediului natal au fost evenimente ce au deschis o er? nou? nu
numai în medicin?, ci ?i în sferele eticii, moralei, problemelor sociale, a
progresului tehnico-?tiin?ific în genere. S-a f?cut un pas, care a deschis
un câmp larg de activitate ?i de cercetare a tainelor na?terii omului. Nu-i
de mirare, C?ci în jurul acestei probleme s-au aprins discu?ii aprige:
reprezentan?ii religiei sunt foarte irita?i, mul?i savan?i manifest?
îngrijorare. Este destul s? ne imagin?m, bun?oar?, în ce situa?ie delicat?
ar nimeri savan?ii, dac? s-ar descoperi c? copiii n?scu?i în felul acesta
au diverse defecte sau sufer? de tulbur?ri serioase, provocate de
dezvoltarea lor embrionar? atât de neobi?nuit?. Dac? medicina n-a g?sit
înc? mijloace cardinale pentru eliminarea din fondul genetic al omenirii a
defectelor genetice cunoscute, oare nu va cre?te num?rul lor?
Vestitul embrionolog A. Mac Loren, membru al societ??ii regale a Marii
Britanii, luând cuvântul la ?edin?a de încheiere a Congresului
interna?ional al biologilor, ce a avut loc în ora?ul Bazel, august 1981, a
men?ionat în leg?tur? cu cele expuse mai sus c? problema natalit??ii este
foarte complicat? ?i c? nu poate fi rezolvat? decât pe calea manipul?rilor
chirurgicale cu embrionii. De aceea nu trebuie s? pun? obstacole în calea
solu?ion?rii ei.
Aceast? opinie a lui A. Mac Loren poate fi acceptat? f?r? rezerve atunci
când e vorba de sterilitatea femeii ce nu poate fi vindecat? prin nici o
alt? metod?. Dar, dup? p?rerea noastr?, altfel trebuie tratate încerc?rile
acelora ce vor s? îndrept??easc? na?terea copiilor prin aceast? metod?
Atunci când ea nu este absolut necesar?. O vedet? de cinema, de exemplu, nu
dore?te s?-?i strice talia din cauza gravidit??ii. Sau o doamn? bogat? nu
dore?te s? se împov?reze ?i las? aceast? «munc?» original? pe sama slugii,
limitându-se doar la acordarea în «fondul reproducerii» a ovulului s?u.
Acest ovul poate fi fecundat artificial de celulele sexuale ale b?rbatului
ei sau, dac? nu-l are, de sperma unui donator ales special în acest scop.
Aceste lucruri nu-s un rod al fanteziei, c?ci anume a?a procedeaz? de
acum multe femei în SUA. Femeile negre s?-race sunt gata întotdeauna pentru
dolari s? joace rolul de mediator, de incubator viu ?i s? produc? copii
str?ini pentru st?pânele lor albe. Într-o emisiune a televiziunii centrale
a fost prezentat? o convorbire cu una dintre aceste mame adoptive. La
întrebarea ce simte când poart? un copil str?in, ea a r?spuns f?r? a ?ov?i:
nimic, a?a mi-i meseria, doar nu este copilul meu!
Astfel chiar un sentiment atât de puternic, precum e maternitatea,
pierde orice sens pentru femeile gravide care poart? un f?t str?in. Una
dintre cele mai intime ?i sacre func?ii ale organismului feminin se
transform? într-o simpl? meserie. Acest lucru nu poate fi îndrept??it nici
?tiin?ific, nici moral, nici etic ?i este apreciat ca imoral ?i antiuman.
17.4 Ereditatea patologic? ?i criminalitatea
În sfâr?it trebuie s? ne mai oprim asupra unei probleme de importan??
social?: interdependen?a criminalit??ii cu ereditatea patologic?. Problema
este foarte contradictorie, ?i adesea ea este interpretat? foarte divers.
Caracterul criminal este un fenomen biologic sau social? ?i pentru c? nu
exist? un r?spuns univoc la aceast? întrebare ea trebuie examinat? paralel
cu cea a esen?ei omului. Ce este omul, o fiin?? biologic? sau social??
Discu?iile în aceast? tem? continu? pân? în prezent. Totu?i, în ultimul
timp majoritatea savan?ilor ?i filozofilor au ajuns la o p?rere unic?: omul
este o fiin?? biosocial?. Dac? este a?a, atunci trebuie s? c?ut?m ?i s?
g?sim cauzele concrete ale faptelor sale în fiecare situa?ie concret?.
Vom aduce câteva exemple. În cartea lui G. Grigoriev ?i L. Marhasev «Cum
s? devii inteligent», L„ 1973, se men?ioneaz? c? a fost descoperit
«dosarul» unei familii unice în felul ei – al familiei Iucche. Pe parcursul
a 75 de ani 200 din cei 870 de membri ai ei au devenit ho?i ?i uciga?i, 90
– prostituate, 280 aveau defecte fizice ?i psihice, 300 de copii s-au
n?scut mor?i. Se isc? întrebarea: nu e oare asta o dovad? c? exist? anumite
«gene ale criminalit??ii»?
Cunoscutul geneticiian V. P. Efroimson a analizat cercet?rile din SUA,
Japonia ?i din câteva ??ri din Europa Occidental?, efectuate pe parcursul a
40 de ani, s-au studiat câteva sute de perechi de gemeni ?i s-a clarificat
c? între gemenii univitelini - criminali concordan?a alc?tuie?te 63%, pe
când între cei heterovitelini – numai 25%.
Savan?ii examineaz? cauzele actelor criminale în dependen?? de unele
anomalii cromozomice. Dup? cum am mai men?ionat, se cunosc câteva anomalii
cariotipice, ce contribuie la comportamentul criminal: b?rba?ii cu
cariotipurile XXY ?i XYY, sunt mai mult predispu?i la infrac?iuni decât cei
obi?nui?i XY. Acest lucru îl confirm? ?i datele aduse în cartea lui N. P.
Dubinin, I. I. Carpe? ?i V. N. Cudreav?ev «Genetica, comportamentul,
responsabilitatea». M., 1982. În ea au fost generalizate cercet?rile
efectuate în lumea întreag? cu privire la interdependen?a criminalit??ii cu
ereditatea patologic?. Au fost studia?i 100 mii de oameni. Rezultatele
arat? c? printre oamenii care nu s-au compromis, frecven?a acestor
cariotipuri alc?tuie?te în mediu 0,1%, printre criminalii normali din punct
de vedere psihic – de 3,5 ori mai mult, iar printre bolnavii psihici cu
comportament antisocial – de 6,6 ori mai des. Aceast? frecven?? este
deosebit de caracteristic? pentru b?rba?ii cu sindromul Klinefelter (XXY).
Copiii cu acest sindrom se întâlnesc cu o frecven?? de 1 la 450 de b?ie?i,
iar la examenul medical al contingentului de b?rba?i deficien?i mintal,
care se afl? în institu?iile medicale speciale, frecven?a acestui sindrom
spore?te: 1 la 100. Printre criminalii deficien?i mintal num?rul acestor
bolnavi este înc? mai mare: 1 la 50. Fenomene asem?n?toare sunt
caracteristice ?i pentru bolnavii cu sindromul Daun, atât pentru b?rba?i,
cât ?i pentru femei.
Copiii cu anomaliile cromozomice indicate mai sus sufer? de tulbur?ri
func?ionale ale sistemului nervos ?i deficien?? mintal? evident?.
Statistica arat? c? multe defecte ale aparatului genetic al omului pot
influen?a într-o anumit? m?sur? asupra comportamentului lui agresiv. De
aceea diagnosticarea intrauterin? este foarte necesar?.
Înseamn? oare aceasta c? trebuie s? se introduc? controlul genetic
for?at al femeilor gravide, pentru a se eviden?ia ?i a se extirpa, de
exemplu, embrionii cu garnitura de cromozomi X((, care se consider?
deosebit de r?spândit? printre persoanele ce s?vâr?esc crime, recurgând la
violen??? «Se poate întâmpla oare, – întreab? sociologul american A.
Et?ioni,– c? în curând va veni acea zi când societatea va exercita presiuni
asupra p?rin?ilor ?i le va cere s? supun? avort?rii copiii lor «criminali»
care înc? nu s-au n?scut?»
Fiind întrebat de ce un om se abate cu u?urin?? de la calea dreapt? ?i
este în stare s? devin? infractor, iar altul nu devine, chiar în cele mai
grele împrejur?ri, cunoscutul geneticiian Iu. A. Cherchis d? un singur
r?spuns: pentru c? to?i oamenii sunt diferi?i – ?i nu din ziua na?terii,
dar înc? din momentul când au fost concepu?i. Fiecare are genotipul s?u, pe
baza c?ruia , în interac?iune cu mediul, i se dezvolt? particularit??ile,
inclusiv cele ale psihicului. Desigur, nu exist? gene ale «criminalit??ii»
?i ale «bun?cuviin?ei», precum nu exist? gene ale inteligen?ei sau
prostiei, egoismului sau altruismului, blânde?ii sau r?ut??ii ?. a.
Particularit??ile comportamentului omului în mare parte sunt determinate
genetic, iar formarea ?i dezvoltarea lor depinde de mediul social. Exist?
infractori asupra c?rora educa?ia nu influen?eaz?. În aceste cazuri trebuie
cercetate particularit??ile biosociale ale infractorului, pentru a alege
m?surile educative ?i de pedeaps? eficiente ?i obiective din punct de
vedere social.
În diferite ?ari se efectueaz? experimente în domeniul ingineriei
genetice, ?inându-se cont de perspectivele aplic?rii ei la oameni, ?i care
pot fi realizate treptat pe m?sura dezvolt?rii ?tiin?ei ?i a societ??ii,
economiei ?i culturii ei pe m?sura form?rii omului nou, a cre?terii
con?tiin?ei sale, în sferele social? ?i etic?, în rela?iile de familie ?.
a. Aceste experimente sunt de esen?? profund umanist? ?i sunt subordonate
principiului superior al societ??ii noastre – binelui omului, dezvolt?rii
lui libere ?i multilaterale.
Bibliografie:
Ñòðàíèöû: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75
