Современная генетика
Современная генетика
Nicolae Popa
BIOLOGIE ?I GENETIC? MODERN?
Material didactic: prelegeri alese
Cuprins:
Din partea autorului 8
I. DIN ISTORIA CONCEP?IILOR DESPRE ERIDITATE 10
II. LEGILE EREDIT??II 14
2.1 Descoperirea celulei 14
2.2 Experien?ele lui Gr. Mendel ?i formularea legilor eredit??ii 15
2.3 Bazele citologice ale eredit??ii 19
III. TEORIA CROMOZOMIAL? A EREDIT??II 23
3.1 Cromozomii, genele ?i caracterele 23
3.2 Muta?iile ca surs? de alele noi 24
3.3 Muta?iile ?i mediul 25
IV. BAZELE MOLECULARE ALE EREDIT??II 27
4.1 Acizii nucleici 27
4.2 Mecanismul de replicare a ADN 28
4.3 Codul genetic 31
4.4 Mecanismul de repara?ie a defectelor din ADN 36
V. DETERMINISMUL GENETIC AL SEXULUI 39
5.1 De ce sunt necesare dou? sexe? 39
5.2 Mecanismele biologice de determinare a sexului 40
5.3 Mecanismul cromozomial de determinare a sexului 40
5.4 Determinarea sexului la om 42
5.5 Ob?inerea sexului dorit 45
VI. GENETICA UMAN? 47
6.1 Variabilitatea genetic? ?i mo?tenirea caracterelor la om 47
6.2 Ereditatea grupelor sanguine ?i a factorului rezus (Rh) 49
6.3 Metodele de studiere a eredit??ii omului 51
VII. GENETICA MEDICAL? 55
7.1 Ereditatea patologic? la om 55
7.2 Eugenica ?i genetica 57
7.3 Consulta?iile medico-genetice 58
VIII. DETERMINISMUL EREDITAR AL LONGEVIT??II 62
8.1 Gerontologia ?i genetica 62
8.2 Teoriile genetice ale оmb?trвnirii 63
8.3 Perspectivele juvenologiei 65
IX. REALIZ?RILE ?I PERSPECTIVELE GENETICIII 67
9.1 Genetica ?i fitotehnia 67
9.1.1 Hibridarea ca metod? de ob?inere a soiurilor noi 68
9.1.2 Rolul poliploidiei оn ameliorarea plantelor 70
9.1.3 Mutageneza experimental? 70
9.2 Genetica ?i zootehnia 72
9.2.1 Fenomenul heterozisului la animale 72
9.2.2 Reвnvierea speciilor disp?rute 73
9.2.3 Banca de gene 74
9.3 Genetica ?i pedagogia 76
9.3.1 Genotipul ?i mediul social 76
9.3.2 Talentul ?i ereditatea 77
9.3.3 Embriogenetica ?i pedagogia 79
9.4. Genetica ?i psihologia 81
9.4.1 Omul ca fiin?? biiosocial? 81
9.4.2. Factorii ereditari ?i intelectul 82
9.4.3. Aptitudinile ?i ereditatea 83
X. INGINERIA GENETIC? 89
10.1 Structura genomlui 89
10.2 Direc?iile principale ale ingineriei genetice 91
10.3 Separarea ?i sinteza artificial? a genelor 93
10.4 Clonarea genelor 95
XI. INGINERIA GENETIC? LA MICROORGANISMELE INDUSTRIALE 97
11.1 Activitatea enigmatic? a microorganismelor vii 97
11.2 Ingineria genic? оn natur?: transforma?ia, transduc?ia ?i
conjugarea la bacterii 99
11.3 Ameliorarea microorganismelor 101
11.4 Industria ADN ?i biotehnologia 102
XII. INGINERIA GENETIC? LA PLANTE 105
12.1 Clonarea plantelor 105
12.2 Industria celulelor vegetale 107
12.3 Hibridarea celulelor somatice ?i ob?inerea hibrizilor asexua?i
109
12.4 Transferul interspecific al genelor 113
XIII. INGINERIA GENETIC? LA ANIMALE 116
13.1 Hibrizi neobi?nui?i: ob?inerea animalelor alofene 116
13.2 O turm? оn retort?: transplantarea embrionilor 118
13.3 Descenden?? copiat?: clonarea animalelor 120
13.4 Animale transgenice 122
XIV. FONDUL GENETIC AL BIOSFREREI 125
14.1 Rolul organismelor vii оn natur? ?i оn economia na?ional? 125
14.2 Banca de gene a plantelor 127
14.3 Fondul genetic al plantelor 129
XVI. INGINERIA GENIC? ?I SISTEMATICA 134
15. Genele ?i sistematica 134
15.2 Gradul de оnrudire genetic? 135
15.3 Realiz?rile ?i perspectivele genosistematicii 137
XVI. INGINERIA GENETIC? ?I MEDICINA 139
16.1 Povara genetic? оn societatea uman? 139
16.2 Medicamentele – sub controlul genelor 141
16.3 Genoterapia ?i perspectivele ei 144
XVII. ASPECTELE SOCIALE ALE INGINERIEI GENETICE 148
17.1 Cutia Pandorei sau consecin?ele imprevizibile ale ingineriei
genice 148
17.2 Clonarea oamenilor! 150
17.3 Controlul genetic la om: pro ?i contra 152
17.4 Ereditatea patologic? ?i criminalitatea 154
Din partea autorului
Evident, pentru nimeni nu prezint? greutate s? deosebeasc? m?rul de par?,
grвul de secar?, oaia de capr?, lupul de vulpe. Este bine cunoscut ?i
faptul c? reprezentan?ii lumii vegetale ?i animale, de-a lungul unui ?ir
infinit de genera?ii, dau via?? unor descenden?i, care sunt dup? chipul ?i
asem?narea lor: leoaica na?te pui de leu, pisica - pui de pisic?, cвinele -
pui de cвine. Tot odat?, din semin?e de floarea-soarelui vor r?s?ri numai
plante de floarea-soarelui, iar din ghind? - numai arbori de stejar. Оn mod
obi?nuit aceste fenomene sunt legate de ereditate.
Prin no?iunea de ereditate se оn?elege capacitatea organismelor vii de a
transmite caracterele ?i оnsu?irile lor descenden?ilor.
Se ?tie, оns?, c? asem?n?rile dintre p?rin?i ?i descenden?i nu sunt
absolute - chiar ?i оn cazurile cвnd se spune «leit taic?-s?u» sau «leit
maic?-sa». Descenden?ii prezint? anumite diferen?e individuale оn raport cu
caracterele definitorii ale p?rin?ilor. Aceste deosebiri sau – devieri de
la tr?s?turile tipice ale p?rin?ilor constituie a?a-numitul fon de
variabilitate sau variabilitatea. Оn virtutea acesteia organismele sunt
capabile de a suferi la ac?iunea unor factori interni sau externi anumite
modific?ri. Pe fundalul alb al coroanelor pomilor dintr-o livad? оn floare
un ochi atent va deosebi ?i numeroase nuan?e cromatice diferite de
colora?ia general? a petalelor; оntre sutele de mii de frunze de pe oricare
arbore nu vom vedea dou? identice ca form?, dimensiuni ?i colorit; printre
cei cinci miliarde ?i jum?tate de oameni, care populeaz? planeta noastr?,
nu vom g?si doi, care s? aib? exact acelea?i caractere ?i tr?s?turi.
Exemple de acest fel se оntвlnesc pretutindeni.
Оn ce mod, оns?, are loc transmiterea prin ereditate a caracterelor? Unde
?i cum este fixat? informa?ia ereditar?? De ce se nasc uneori mon?tri,
adic? indivizi cu anomalii grave? Pot fi oare schimbate caracterele
organismelor, corectate defectele naturii? Putem ob?ine sexul dorit,
«construi» noi forme de organisme?
Aceste ?i numeroase alte оntreb?ri sunt оntr-un fel sau altul legate de
ereditate ?i variabilitate, care au devenit principalul obiect de studiu al
unei ?tiin?e relativ tinere - genetica. Оn prezent genetica s-a divizat оn
numeroase direc?ii de investiga?ie, fiecare dintre acestea dispunвnd de
metode specifice de lucru.
Оn cartea pe care v-o propunem sunt examinate doar o parte din ele.
Sarcina principal? autorul ?i-a v?zut-o, оns?, оn familiarizarea unui cerc
larg de cititori cu legile de baz? ale geneticii, cu realiz?rile ei cele
mai importante, precum ?i cu cele mai оnsemnate domenii de aplicare a lor.
Оn primele trei capitole am g?sit de cuviin?? s? prezent?m baza teoretica
a acestei ?tiin?e, conducвndu-l pe cititor, оntr-o trecere sumar?, dar
consecvent?, prin labirintul ideilor despre ereditate, оncepвnd cu
antichitatea ?i pвn? оn prezent; s? prezent?m natura material? a acestui
fenomen, precum ?i modul оn care se produce el la nivel molecular-genetic.
Probabil, c? anume aceste capitole se ?i disting printr-o anumit?
dificultate de оn?elegere, dar, dup? cum se ?tie, a se scrie despre lucruri
complicate nu este o treab? u?oar?, iar simplificarea lor pвn? la
primitivizare ar оnsemna, dup? profunda noastr? convingere, s? facem un
prost serviciu cititorului.
Fiecare dintre capitolele urm?toare sunt consacrate prezent?rii
sarcinilor practice ale geneticii оn diferite ramuri ale economiei
na?ionale. Оn acest sene deosebit de larg sunt dezv?luite realiz?rile
geneticii оn agricultur? ?i medicin?. Cele din domeniul pedagogiei ?i
sociologiei - domenii оn care genetica ?i-a g?sit recent aplicare, sunt mai
modeste, ?i ocup? respectiv, un loc mai modest. Partea a doua a c?r?ii e
consacrat? ingineriei genetice. Ce leg?tur? poate exista оntre genetic?,
una dintre cele mai tinere ?tiin?e biologice, ?i inginerie - una dintre
cele mai vechi ?tiin?e tehnice? E adev?rat c? secolul XX, pe m?sura
avвntului s?u tumultuos, genereaz? оn ?tiin?? orient?ri mereu noi,
neobi?nuite la prima vedere, care, pentru a fi realizate, necesit?
Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75
