Современная генетика
indicatori de minerale utile. Pu?ini ?tiu, оns?, c? plantele se pricep ?i
la muzic?. Cвnd se cвnt? la vioar? muzica antic? indian?, mimoza cea timid?
cre?te de 1,5 ori mai repede. Plantele cele mai «muzicale», adic? care
reac?ioneaz? pozitiv la sunete, sоnt orezul ?i tutunul. C. Roberts, un
gr?dinar amator din Anglia, interpretвnd diferite melodii, a crescut una
dintre cele mai mari p?tl?gele ro?ii din lume, cu greutatea de 2 kg.
Savan?ii americani au observat c? muzica clasic?, de camer? accelereaz?
cre?terea plantelor, оn timp ce muzica de jaz o оncetine?te. Probabil, nu
degeaba jazul, mai ales оn interpretare proast?, provoac? multor oameni
emo?ii negative.
Uneori plantele servesc drept obiecte de cercetare bionic?. Natura a
оnzestrat unele organe cu o structur? atвt de perfect?, оncвt inginerii n-
au putut s? nu acorde aten?ie acestui fapt ?i utilizeaz? aceste principii
la proiectarea construc?iilor tehnice. Savan?ii germani au folosit,
bun?oar?, schema structurii crustei diatomeelor la construirea suportului
marelui ecran pentru Teatrul verde din Berlin. Arhitectul P. Soleri a
proiectat un pod peste un fluviu cu o lungime de peste 1 km. Construc?ia
acestui pod prezint? o copie a unei frunze semir?sucite, care are o
deosebit? tr?inicie.
Se poate vorbi оnc? mult despre folosul plantelor. Mu?chii ?i lichenii
servesc drept indicatori minuna?i ai polu?rii radioactive. Euhornia e o
simpl? buruian?. Ea cre?te оn regiunile subtropicale ?i oamenii caut? pe
m?sura posibilit??ilor s? scape de ea, deoarece, оnmul?indu-se foarte ^
repede, umple canalele ?i albiile rвurilor, оmpiedic? naviga?ia. S-a
constatat, оns?, c? aceast? plant? absoarbe repede din ap? (datorita
cre?terii ei rapide) multe substan?e d?un?toare, inclusiv insecticidele ?i
fenolii; afar? de aceasta, ea suge ca un burete compu?ii celor mai
periculoase metale grele — mercurul, plumbul, cadmiul. De aceea acolo unde
cre?te ea, apa este totdeauna curat?. Deci cum am aprecia folosul ?i dauna
pe care le aduce euhornia?
La fel de important este ?i rolul pe care оl au animalele оn natur? ?i оn
via?a omului.
Lumea animal? constituie o parte important? a biosferei, participвnd la
circuitul biologic al substan?elor.
Animalele exercit? o mare influen?? asupra vie?ii plantelor. S? ne
amintim оn acest sens de insectele polenizatoare ?i de p?s?rile
transportatoare de semin?e. Animalele s?lbatice constituie o surs?
inepuizabil? pentru domesticirea ?i оncruci?area lor cu animalele
domestice, pentru crearea unor rase noi. Cunoa?tem cu to?ii importan?a
estetic? a animalelor. E vorba nu numai de p?s?rile decorative, de fluturii
?i pe?ti?orii din acvariu... Animalele servesc ca obiecte de cercet?ri
?tiin?ifice, inclusiv de cercet?ri medicale ?i bionice. Оnc? filozoful
antic Democrit (sec. 4—3 о. e. n.) a men?ionat: «Noi am оnv??at de la
animale, imitвnd cele mai importante lucruri: de la p?ianjen am оnv??at
croitoria; cвntecul — de la privighetoare; construirea locuin?elor — de la
rвndunele».
Оn unul din capitolele anterioare am vorbit despre serviciul pe care оl
presteaz? truditorii microlumii. Dar activitatea lor este mult mai vast?.
S? nu uit?m c? microbii efectueaz? aproape o mie de reac?ii chimice.
Fiecare dintre ei poate prelucra o mas? biologic? de 30—40 de ori mai mare
decвt greutatea lui proprie. Cu ajutorul lor sоnt sintetizate
antibioticele, vitaminele (B12, A, D2) pe care, deocamdat?, nu le putem
ob?ine pe cale ne biologic?. Folosirea micro-bilor pentru ob?inerea
hormonului cortizon a redus costul acestui preparat de 100 de ori. Recent
savan?ii au descoperit оnc? o оnsu?ire a microbilor: s-a constatat c? mul?i
dintre ei pot face rezerve de metale. Mucegaiurile aspergilei, bun?oar?,
con?in 0,3% de cupru — de 30 000 de ori mai mult decвt mediul ambiant.
Multe bacterii acumuleaz? оn cantit??i mari uran: alga microscopic?,
clorela de ap? dulce — aproximativ 0,4% de mas? uscat?, actinomicitele —
4,5%, bacteriile denitrificative — 14%, iar culturile alese special de
drojdii sau pseudomonade — aproape 50 %. Bacteria bacilus subtilis poate
extrage din solu?ii apoase – aproximativ 40 metale diferite, inclusiv
aurul. Tulpinile special construite de microorganisme extrag din sol оn
condi?ii de laborator aproximativ 82% din aurul pe care-l con?ine.
Majoritatea microorganismelor despre care am amintit tr?iesc оn mediul
acvatic, mai alee оn ocean. Оn ultimii ani, оns?, Oceanul mondial este
considerat tot mai mult o surs? poten?ial? de diferite substan?e utile, ale
c?ror rezerve pe uscat s-au mic?orat mult, iar unele sоnt pe cale de
dispari?ie. Оn apa marin? sоnt dizolvate 6 miliarde tone de cupru, 4
miliarde tone de uran, 0,5 miliarde tone de argint, aproape 10 milioane
tone de aur. Nu pot fi oare extrase aceste bog??ii cu ajutorul
microorganismelor, care au minunata capacitate de a concentra metalele?
Aceasta nu este o idee fantastic?. Doar microbii care acumuleaz? metalele
оntrec sorben?ii chimici prin capacitatea lor de absorb?ie, cоt ?i
specificul absorb?iei. Afar? de aceasta, microbii bioabsorben?i pot
purifica de metale grele, inclusiv de cele radioactive, scurgerile
industriale. Cultura mucegaiurilor de ficomicete separ? uranul din apa
poluat? de 3,5 ori mai repede, iar torul — de 2—3 ori mai repede decвt
r??inile schimb?toare de ioni. ?i dac? vom utiliza cultura de bacterii
dinitrificative, peste 8 minute de contact cu bioabsorbantul, concentra?ia
de uran din ap? se reduce de la 25 la 0,5 mg/l.
Pentru sporirea eficacit??ii acestor sisteme de purificare pot fi
«perfec?ionate» microorganismele folosite оn ele prin metode de inginerie
genic?. Оn SUA a fost patentat? metoda de detoxificare biologic? a apelor
de scurgere — acolo func?ioneaz? bacteriile pseudomonadei, c?rora le-au
fost оncorporate plazmidele ce determin? sinteza proteinei, care separ?
mercurul din compu?ii ei. Celulele uzate sоnt arse apoi, iar mercurul —
separat din produsele lor de ardere.
Dar din toate cele create pвn? оn prezent de natur? nimic nu poate fi
comparat cu capacitatea fantastic? de adaptare, caracteristic? fiin?elor
invizibile.
Exist? bacterii care se pot afla оn hidrogen lichid (-252°C) timp de 20
de minute, iar temperatura de —200°C o suport? cвteva luni. Savan?ii
americani au descoperit bacterii vii оn craterele vulcanilor de pe fundul
oceanului. Ele tr?iesc ?i se оnmul?esc la o temperatur? de 250°C ?i la o
presiune de 265 atmosfere. Pe fundul Oceanului Pacific a fost descoperit un
izvor termal cu temperatura de 400°C. Оn acest «uncrop» tr?iesc nu numai
bacterii, dar ?i unele molu?te ?i viermi. Diapazonul presiunii la care este
posibil? via?a frapeaz? imagina?ia: de la 8 mii de atmosfere (drojdiile)
pвn? la 0,001 milibari (semin?ele ?i «sporii). Imagina?ia noastr? refuz? s?-
?i prezinte acest lucru, dar unele specii de bacterii se simt normal оn
apele reactorilor atomici la o doz? de radia?ie de 2—3 milioane de Rad.
Pentru compara?ie, radia?ia natural? cronic? pe globul p?mвntesc variaz?
оntre 48 de microrad ?i un rad pe an.
De ce am caracterizat atвt de am?nun?it rolul multilateral pe care-l
joac? fiin?ele vii? Pentru a clarifica c? f?r? ele omul nu poate exista. Оn
procesul evolu?iei de sute de mii ?i milioane de ani, toate formele de
via?? au selectat ?i au fixat оn aparatele lor genetice capacitatea de a se
adapta perfect la condi?iile specifice de mediu. Оn majoritatea cazurilor
aceste adapt?ri nu pot fi create de om оn mod artificial.
De aceea fiecare specie, chiar dac? se pare c? n-are оn prezent nici o
оnsemn?tate practica, poate deveni de mare valoare. Dispari?ia oric?rei
specii оnseamn? o renun?are con?tient? la un conservator al fondului
genetic poten?ial ?i o ?tirbire nu numai a intereselor ?tiin?ei, dar ?i a
posibilit??ilor practicii viitoare. E de mare importan?? men?inerea
fondului genetic mondial, оn special a acelor plante ?i animale, care au
devenit de acum rare ?i al c?ror mediu de trai este amenin?at de o brusc?
оnr?ut??ire.
14.2 Banca de gene a plantelor
Problema p?str?rii fondului genetic al speciilor existente de plante este
una din problemele generale ale protec?iei naturii vii.
Pentru p?strarea variet??ii vegetale оn оntreaga lume a fost creat? o
re?ea larg? de rezerva?ii ?i de gr?dini botanice. Dar rezerva?iile оn care
se p?streaz? biocenozele tipice nu pot garanta pe deplin p?strarea tuturor
speciilor de plante, care vie?uiesc pe teritoriul lor. Оn gr?dinile
botanice, la rвndul lor, se p?streaz? de obicei numai ni?te grupe mici de
Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75
