Современная генетика
lipse?te bolnavului. Cвnd aceste celule vor fi din nou introduse
pacientului de la care au fost luate, genele ce func?ioneaz? corect о?i vor
asuma munca celor defectate, care nu-?i оndeplineau func?iile. Dac? se va
оntвmpla a?a, pacientul, probabil, se va оns?n?to?i ?i ?tiin?a va ob?ine o
nou? metod? de tratare a sute de alte boli ereditare.
Dar aceast? form? de terapie genic? va putea modifica garnitura de gene
numai a pacientului. Noile gene nu se transmit celulelor embrionare, din
care se formeaz? ovulele ?i spermatozoizii ?i, prin urmare, nu pot s? se
transmit? urma?ilor prin ereditate. Tratamentul bolilor genice prin
transferare pacientului a unor gene normale pare un lucru foarte simplu. Оn
realitate, оns?, terapia genic? este o procedur? atвt de fin?, оncвt numai
un num?r foarte mic de colective ?tiin?ifice din lume dispun de
cuno?tin?ele ?i experien?a necesar? pentru efectuarea unui asemenea
tratament. Unul dintre cele mai mari obstacole оn calea lor este g?sirea
unei metode sigure de inserare a genei normale оn celul? ?i nu numai оn
celul?, dar ?i оn locul unde se afl? genele defectate din ovulul (zigotul)
fecundat, de la care о?i ia оnceputul viitorul individ. Dar, оn pofida
tuturor acestor probleme ?tiin?ifice ?i sociale complicate, era terapiei
genice, conform p?rerii unice a savan?ilor, a оnceput ?i nu mai este
departe timpul cвnd medicii-geneticiieni nu numai vor оnl?tura simptomele
bolilor ereditare, dar vor corecta ?i defectele genelor care le provoac?.
XVII. ASPECTELE SOCIALE ALE INGINERIEI GENETICE
17.1 Cutia Pandorei sau consecin?ele imprevizibile ale ingineriei genice
Acest subtitlu al capitolului n-a fost ale s оntвmpl?tor. Anume a?a
definesc mul?i savan?i occidentali ingineria genetic?, avвnd оn vedere
consecin?ele cercet?rilor оn acest domeniu. Cu ajutorul ingineriei
genetice, precum am aflat, omenirea va putea, pe de o parte, s? ob?in? оn
viitorul apropiat cantit??i nelimitate de medicamente greu accesibile оn
prezent, noi forme de microorganisme, de plante ?i de animale – surse de
prosperitate a oamenilor. ?i, fapt ce prezint? o deosebit? importan??,
tocmai ingineria genetic? va putea izb?vi omenirea de povara genetic?,
adic? de bolile ereditare prin substituirea genelor patologice prin gene
normale.
Ingineria genic? deschide оn fa?a omenirii posibilit??i nelimitate. Pe de
alt? parte, оns?, ea prezint? un anumit pericol poten?ial atвt pentru om,
cвt ?i pentru оntreaga omenire. Оntr-adev?r, manipul?rile aflate la baza ei
ating mecanismele cele mai intime ale proceselor genetice ?i, оn ultim?
instan??, bazele moleculare ale vie?ii. Este clar c? rezultatele unor
experimente f?cute оn acest scop pot fi nea?teptate, precum s-a оntвmplat
оn anii cre?rii bombei atomice. O simpl? neglijen?? a experimentatorului
sau incompeten?a lui cu privire la securitatea muncii poate crea un pericol
pentru popula?ia unor ora?e ?i ??ri оntregi. Daune mult mai mari pot aduce
aceste metode, dac? vor nimeri оn posesia unor r?uf?c?tori sau militari?ti.
Caracterul global al acestui pericol este determinat, оn primul rвnd, de
faptul c? organismele cu care se fac de cele mai dese ori experien?ele оn
domeniul ingineriei genice sunt r?spвndite оn natur? (colibacilii tr?iesc,
de obicei, оn tractul intestinal al omului) ?i au capacitatea de a face
schimb de informa?ie genetic? cu confra?ii lor «s?lbatici». Aceast?
problem? cap?t? o importan?? deosebit de serioas?, deoarece оn urma acestor
manipul?ri este posibil? crearea unor organisme cu propriet??i genetice
absolut noi, care оnainte nu se оntвlneau pe P?mвnt ?i nu erau determinate
de evolu?ie. Оn prezent este imposibil a se prezice consecin?ele unor
astfel de experien?e.
Aceste considerente au provocat o mare оngrijorare a savan?ilor
progresi?ti ?i au stвrnit discu?ii aprinse cu privire la admisibilitatea ?i
condi?iile de realizare a experimentelor оn domeniul ingineriei genice.
Discu?ia s-a desf??urat оn jurul a dou? probleme fundamentale. Prima –
riscul poten?ial de experimentare cu moleculele recombinate de ADN. A doua
– mai ampl? – consecin?ele sociale posibile a utiliz?rii оn practic? a
ingineriei genetice.
Оn anul 1974 un grup de savan?i americani оn frunte cu P. Berg s-au
adresat savan?ilor din lumea оntreag? cu apelul de a supune unui moratoriu
cercet?rile ?tiin?ifice оn domeniul ingineriei genice, pвn? la convocarea
unei conferin?e interna?ionale.
Acest apel categoric adresat comunit??ii savan?ilor a fost sus?inut de
c?tre mul?i savan?i din оntreaga lume. Оn Anglia a fost creat? o comisie
pentru studierea experimentelor periculoase оn domeniul ingineriei genice,
care a ajuns la concluzia c? aceste cercet?ri trebuie interzise.
Moratoriul a fos1 respectat timp de 8 luni, pвn? la sfвr?itul lui
februarie 1975, cвnd s-a ?inut o conferin?? interna?ional? la Asilomar
(California, SUA), la care 140 de savan?i din 17 ??ri ale lumii, inclusiv
din fosta Uniune Sovietic?, au generalizat realiz?rile prealabile оn
studierea moleculelor recombinate de ADN, au discutat unele aspecte sociale
?i etice ale ingineriei genice, c?ile de prevenire a pericolelor poten?iale
ce ?in de ea ?i condi?iile ridic?rii moratoriului la dou? feluri din
experimentele cele mai periculoase.
Participan?ii la conferin?? au c?zut de acord c? majoritatea lucr?rilor
de construire a moleculelor de ADN recombinate pot fi efectuate, dac? se
iau m?surile de securitate necesare, care permit men?inerea organismelor
noi create оn limitele laboratorului. Principala metod? de prevenire a
pericolelor posibile оn ingineria genic? este ob?inerea de bacterii ?i
virusuri care nu s-ar оnmul?i decвt оn condi?ii de laborator. Оn
comunicatul final al conferin?ei s-a acordat o mare aten?ie asigur?rii
оntregului personal cu informa?ie absolut? despre experimente, despre
gradul lor de risc, precum ?i despre preg?tirea minu?ioas? ?i instruirea
personalului cu privire la m?surile de securitate, necesare оn efectuarea
diferitelor experimente cu un anumit grad de risc. Men?ion?m c? moratoriul
provizoriu asupra cercet?rilor оn domeniul ingineriei genice n-a fost
apreciat ?i interpretat de c?tre to?i savan?ii. Acest lucru s-a observat,
оn special, оn timpul consf?tuirii unionale cu privire la problemele
filozofice ale ?tiin?elor naturii (Moscova, 1985). Academicianul A. A.
Baev, luвnd cuvвntul la consf?tuire, a men?ionat c? manifestul care cheam?
s? se renun?e benevol la cercet?ri, a servit drept trambulin? pentru
campania ce s-a organizat contra ingineriei genice (оn temei оn SUA) ?i оn
care s-au оnrolat presa, radioul ?i televiziunea. Academicianul V. A.
Engelgard indica» c? оn calitate de adversari ai moratoriului s-au ridicat
adep?ii libert??ii «prospec?iunilor ?tiin?ifice», dar principiile s?n?toase
au оnvins, regulile de lucru respective au fost adoptate оn majoritatea
??rilor, uneori ele se transform? оn legi. A?a dar, - a оnceput savantul, -
datorit? ac?iunilor coordonate ale savan?ilor a fost prevenit un mare
pericol. «Moratoriul de la Asilomar» poate fi, pe drept cuvвnt, considerat»
un model de responsabilitate a savan?ilor оn fa?a pericolului care poate
atinge propor?iile unei mari calamit??i, propor?iile unei adev?rate crize.
Aceste opinii ale savan?ilor, cu toate c? nu sunt identice, au acela?i
numitor comun. Ele marcheaz? c? ingineria genic? a atras aten?ia omenirii
asupra necesit??ii controlului public, asupra celora ce se оntвmpl? оn
?tiin??, asupra pericolului care poate amenin?a оntreaga omenire. Оn
leg?tur? cu aceasta cunoscu?ii filosofi I. Frolov ?i B. Iudin au notat cu
mult spirit c? pвn? оn prezent to?i cei care au participat la discu?ii s-au
limitat doar la «drama de idei» ?i la «b?t?lii verbale». Dar cвte ne mai
a?teapt? оn viitor. ?i binele, dar, probabil, ?i r?ul. De aceea, cu toate
c? au fost adoptate anumite reguli ale lucr?rilor оn domeniul ingineriei
genice, nu face s? diminu?m pericolul ei poten?ial.
Subliniem c? mul?i speciali?ti occidetali ne «consoleaz?», declarвnd,
bun?oar?, c? arma de nimicire оn mas?, care poate fi creat? cu ajutorul
ingineriei genice, nu va fi mai pu?in distrug?toare decвt arma nuclear?.
Se discut? chiar posibilitatea cre?rii cu ajutorul ingineriei genice a
unui vaccin contra armei bacteriologice.
La 9 octombrie 1985, оn urma comunic?rii f?cute оn domeniul
biotehnologiei ?i ingineriei genice a оnceput «o er? nou?»: veterinarul
american R. S?lain a inoculat unor purcei un virus viu modificat prin
metode genetice. A fost primul caz de aplicare оn practic? a unui organism
viu, creat prin metode de inginerie genic?. Este greu de prezis cum se vor
Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75