Современная генетика

|Nas lung |- nas scurt |

|Ochi drep?i |- ochi piezi?i |

|Ochi mari |- ochi mici |

|Ochi оntuneca?i |- ochi de culoare |

|Gene lungi |deschis? |

|P?r оntunecat |- .gene scurte |

|P?r cre? |- p?r deschis |

|P?r ondulat |- p?r ondulat |

|Piele smolit? |- p?r drept |

|Statur? joas? |- piele deschis? |

|Dreptaci |- statur? оnalt? |

| |- stвngaci |

Dac? unul din p?rin?i are p?rul de culoare оntunecat?, iar altul de

culoare deschis?, copiii vor mo?teni p?rul оntunecat. Dac? unul din p?rin?i

are ochi c?prui, iar altul alba?tri, urma?ii vor avea ochii c?prui„ chiar

dac? оn genotipul lor sunt prezente ambele tipuri de gene - dominant ?i

recesiv.

Оncepвnd cu genera?ia a doua, are loc segregarea caracterelor ?i din

aceast? cauz? оn fenotipul copiilor se manifest? nu numai caractere ale

p?rin?ilor, dar ?i caractere ale str?mo?ilor. Trei copii vor avea ochii

c?prui, a?a cum оi au p?rin?ii lor direc?i, iar unul оi va avea alba?tri -

ca ?i bunicul de exemplu.

Оn mod analog se mo?tene?te ?i capacitatea de a manevra mai u?or cu mвna

dreapt? sau cu cea stвng?.

Faptul merit? s?-i acord?m acum un interes mai am?nun?it.

Ne-am obi?nuit s? consider?m c? este normal cвnd mвna func?ionala este

cea dreapt?: oricum dreptacii constituie majoritatea absolut? (dup?

diferite evalu?ri – de la 89 pвn? la 94% din totalul popula?iei). Оn

acela?i timp cunoa?tem persoane pentru care func?ional? este mвna stвng?,

aceasta fiind tot atвt de operatorie cum este mвna noastr? dreapt?. Vom

ar?ta c? problema dreptacilor ?i a stвngacilor este strвns оmpletit? cu

istoria form?rii p?mвntului. Оn emisfera sudic? oamenii ?i-au f?cut

apari?ia mai tвrziu, nimerind aici оn condi?ii ecologice absolut noi. Doar

оn emisfera sudic? p?mвntul are o rota?ie de oglind? оn raport cu emisfera

nordic?. Se presupune c? prin acest fapt se explic? apari?ia stвngacilor...

Iat? cвteva date curioase: printre locuitorii fostei Uniuni Sovietice

num?rul stвngacilor constituie aproximativ trei procente, оn Bulgaria -

exact trei, оn Corsica, Sardinia ?i Sicilia-7, оn Fran?a-8, оn Australiea-

26, iar оn Africa de Sud-50%.

Interesant, c? aceast? оnsu?ire poate fi constatat? la copii оnc? cu

totul mici. Оn acest scop este suficient s?-i d?m copilului o foaie de

hвrtie ?i s?-l rug?m s? deseneze un cerc. Lua?i aminte оn ce direc?ie are

s? se mi?te creionul. Dac? se va mi?ca оn direc?ia acelor de ceasornic,

copilul va cre?te stвngaci.

Оn calitatea noastr? de p?rin?i faptul nu trebuie s? ne nelini?teasc?

prea mult. Ce-i drept, оn via?? un asemenea copil va оntвmpina o mul?ime de

mic incomodit??i. Toate aparatele de uz curent, оncepвnd de la foarfece ?i

terminвnd cu casele de la troleibuze sunt prev?zute pentru dreptaci. Оn

acela?i timp situa?ia de stвngaci ofer? ?i unele avantaje destul de

importante.

Este vorba de faptul c? preferin?a pe care o acord?m mвnii drepte sau

celei stвngi nu reprezint? pur ?i simplu o pl?cere a noastr?, explicarea

fenomenului fiind legat? de raporturile dintre emisferele dreapt? ?i stвng?

ale creierului. La majoritatea oamenilor tonul оn activitatea creierului оl

d? emisfera stвng?. Dar deoarece c?ile nervoase care merg spre creier la

оntrarea оn acesta este оncruci?at?, la astfel de oameni este mai puternic

dezvoltat? partea dreapt? a corpului. Оn schimb, la stвngaci emisfera

dreapt? ?i cea stвng? au aproximativ «drepturi egale». Centrele vorbirii

?i, оn general, ale gвndirii logice, emo?ionale, adic? tot ce ?ine de

sistemul al doilea de semnalizare sunt, de regul?, situate оn partea stвng?

a creierului. Emisfera dreapt? cuprinzвnd cu prec?dere gвndirea plastic?,

intuitiv?, legat? de procesele de crea?ie. De aceea nu este exclus faptul

c? stвngaci la care emisfera dreapt? este оntr-o m?sur? mai mic?

subordonat? celei stвngi sunt оnzestra?i poten?ial cu оnsu?iri creative mai

mari, de exemplu, оn art?. Se cunoa?te c? stвngaci au fost ?i Holben, ?i

Picasso, ?i Michelangelo, ?i Leonardo-da Vinci. Dar ?i оn alte domenii s-au

manifestat numero?i stвngaci vesti?i. S? ne amintim, de exemplu, de

Alexandru Macedon, de Carol cel Mare, de amiralul Nelson. Deci, dac?

micu?ul dumneavoastr? este (sau va fi) stвngaci nu face s? v? am?rв?i.

Este bine studiat? ?i predispozi?ia ereditar? la poliembrionie (sarcin?

multipl?). La 100 de sarcini se na?te o pereche de gemeni, adic? un

procent. fenomenul nu este de aceea оntвmpl?tor. Maximumul de na?teri de

gemeni revine la vвrsta de 26--30 de ani a mamei. Un record neobi?nuit оn

acest sens a stabilit o doamn? austriac?, so?ia unui oarecare Bernar

?ainberg. Ea a n?scut 69 de copii, de?i a avut numai 27 de sarcini. Cazuri

similare se cunosc ?i оn Rusia Оn cartea lui A. Ba?u?chii «Panorama Sanct-

Petersburgului, editat? cu mai bine de o sut? de ani оn urm?, g?sim

urm?toarele date.

Оn buletinul, trimis la 27 februarie 1782 la Moscova de la m?n?stirea

Nicolschii, jude?ul ?uisc, era оnsemnat faptul c? ??ranul Fiodor Vasiliev

din dou? c?snicii a avut 87 de copii. Prima so?ie оn 27 de na?teri a n?scut

de patru ori cвte patru copii, de ?apte ori cвte trei, de ?aisprezece ori

cвte doi - оn total 69 de copii. A doua nevast? i-a d?ruit de dou? ori cвte

trei copii ?i de ?ase ori cвte doi - оn total 18 Vasiliev avea 75 de ani,

iar оn via?? оi erau 83 de copii.

Оn acest caz, deoarece este vorba despre unul ?i acela?i b?rbat ?i de

femei diferite, caracterul «sarcin? multipl?» s-a transmis, probabil, pe

linie b?rb?teasc?.

6.2 Ereditatea grupelor sanguine ?i a factorului rezus (Rh)

Unul din caracterele ce se transmit constant din genera?ie оn genera?ie

este apartenen?a la cutare sau cutare grup? de sвnge. Sвngele este compus

din ser (un lichid transparent, cu o nuan?? g?lbuie) ?i diferite elemente

figurate (eritrocite, leucocite). Savan?ii au stabilit c?, оn dependen?? de

capacitatea eritrocitelor de a se aglutina оn granule sub ac?iunea unui ser

str?in, to?i oamenii pot fi оmp?r?i?i оn patru grupe.

Eritrocitele din sвngele de prima grup? sunt capabile s? se amestece cu

orice ser str?in f?r? s? formeze granule. Eritrocitele din sвngele de grupa

a doua se pot amesteca cu ser din propria grup? ?i din a patra, iar оn

amestec cu ser de grupa оntвia ?i a treia se aglutineaz?. Eritrocitele din

sвngele de grupa a treia se amestec? cu ser din propria grup? ?i din a

patra, iar оn contextul serului de grupa оntвia ?i a .doua se aglutineaz?.

Оn sfвr?it, eritrocitele sвngelui din grupa a patra se pot amesteca numai

cu ser de propria grup?.

Existen?a celor patru grupe principale de sвnge a fost descoperit? оn

anul 1900 de C. Land?tainer. Grupa de sвnge este format? de o singur?

pereche de gene. Apartenen?a cuiva la o grup? sau alta este determinat? de

prezen?a оn eritrocitele lui a proteinelor - antigeni. Land?tainer a

descoperit оn eritrocite doi antigeni. Pe unul l-a numit A, pe cel?lalt B.

Concomitent s-a stabilit, c? dac? оn eritrocite se con?in antigeni, serul

de sвnge con?ine alte particule de natur? proteic?, a?a numi?ii anticorpi

ce corespund antigenilor. De remarcat, c? antigenul A ?i anticorpul A,

antigenul B ?i anticorpul B sunt incompatibili: ei оntr? оn reac?ie,

eritrocitele, aglutinвndu-se, formeaz? trombi, care astup? vasele ?i pot

provoca moartea.

Оn eritrocitele din prima grup? nu exist? nici un antigen, de aceea ea

este оnsemnat? prin 1 (0), оn schimb, serul con?ine din bel?ug anticorpi A

?i B. Acestei grupe оi corespunde starea homozigotic? a genei recesive,

care determin? absen?a antigenilor din eritrocitele sвngelui - 00.

Оn eritrocitele din grupa a doua-II (A) - se con?ine antigenul A, iar оn

ser-anticorpul B. Ei оi corespunde sau o stare homozigotic? a genei

dominante AA, sau o stare heterozigotic? - AO.

Оn eritrocitele din grupa a treia -III (B) - se con?ine antigenul B, iar

оn serul de sвnge-anticorpul A. Aceast? grup? poate fi codificat? conform

homozigotului BB, sau heterozigotului BO.

Оn sfвr?it, оn eritrocitele din grupa a patra de sвnge-IV (AB) - se

g?sesc ambii antigeni, оn schimb, оn ser lipsesc complect anticorpii.

Aceast? grup? se determin? prin heterozigotul AB.

Descoperirea acestor patru grupe a contribuit la folosirea pe larg a

transfuziei de sвnge, f?cвnd aceast? procedur? practic inofensiv?.

Sвngele apar?inвnd primei grupe poate fi transfuzat oricui, оn schimb

pentru persoanele care au aceast? .grup? de sвnge se potrive?te numai sвnge

de grupa оntвia. Un bolnav cu grupa a patra de sвnge poate primi sвnge de

Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75