Современная генетика

embrionului, trebuie s? se ob?in? diploidizarea celulelor embrionului.

Aceasta se face prin inducerea endomitozei la prima diviziune a celulei sau

prin fecundarea ei dispermic? ?i contopirea ulterioar? a' nucleelor

haploide a ambilor spermatozoizi.

Putem оmpiedica diviziunea celulei ?i efectua trecerea respectiv? din

stare haploid? оn stare diploid?, ac?ionвnd asupra ei cu temperaturi оnalte

sau substan?e speciale — colhicin? ?i citohalazin?.

Оn felul acesta savan?ii englezi au reu?it s? ob?in? оn 1977 embrioni de

?oareci diploizi androgeneticii, iar savan?ii americani оn acela?i an au

ob?inut dezvoltarea lor pвn? la na?tere. Cu mult оnainte, оn anul 1957,

savan?ii B. Astaurov ?i V. Ostracova-Var?aver au c?p?tat indivizi

androgeneticii interspecifici fecunzi de vierme de m?tas?.

Crioconservarea celulelor sexuale b?rb?te?ti nu numai c? permite crearea

b?ncii de gene a speciilor rare ?i pe cale de dispari?ie a animalelor

s?lbatice, ea mai ofer? posibilitatea de a p?stra ?i stimula sperma

reproduc?torilor de elit? timp оndelungat, chiar dup? moartea lor. Оn

prezent оn lume se оns?mвn?eaz? artificial aproape 100 milioane de vaci, 40

milioane de bivoli, 50 milioane de oi, 6 milioane de cai anual. Оn Uniunea

RSS au fost utiliza?i 655 de tauri reproduc?tori de ras? Hol?tein-friz? de

la care au fost create 6,3 milioane doze de sperm? congelat?, fapt ce

permitea efectuarea cu succes a muncii de selec?ionare.

Avantajele utiliz?rii spermei congelate o demonstreaz? urm?toarele date.

La o оmperechere natural? un taur-reproduc?tor poate оns?mвn?a pe parcursul

vie?ii sale 250—350 de vaci. La оns?mвn?are artificial? cu sperm? proasp?t?

aceast? cifr? spore?te ajungвnd la 5—8 mii. Iar utilizвnd rezervele de

sperm? congelat?, ob?inut? de la un reproduc?tor, se pot оns?mвn?a 40—50

mii de vaci.

Conservarea numai a spermei nu este o m?sur? suficient? pentru p?strarea

fondului genetic al speciilor pe cale de dispari?ie. Au оnceput lucr?rile

de creare a b?ncilor de ovule ?i de embrioni.

Metoda de congelare a ovulelor este mai dificil? decвt metoda de

congelare a spermatozoizilor, de aceea nu e elaborat? оn оntregime. Pвn? оn

prezent s-a ob?inut fecundarea ovulelor congelate ?i dezghe?ate la ?oareci,

?obolani, hвrciogi, dar dezvoltarea pвn? la na?tere a ovulului fecundat

dup? dezghe?are s-a produs numai la ?oareci. Poate e de mai mare

perspectiv? congelarea ovarelor. Dup? dezghe?are, ovarele sunt implantate

femelei castrate ?i celulele sexuale о?i definesc aici dezvoltarea. Aceste

experien?e s-au soldat cu succes asupra ?oarecilor ?i ?obolanilor.

Este posibil? o asemenea situa?ie cвnd ultima femel? a unei specii оn

dispari?ie s? pear? ?i de la ea s? r?mвn? doar ovarele congelate. Оn acest

caz ovarele ei pot fi transplantate femelelor speciilor оnrudite.

Experien?e reu?ite оn acest sens au fost efectuate asupra drosofilelor,

amfibiilor, p?s?rilor.

Exist? cвteva metode de ob?inere a animalelor din ovule congelate. Una

din ele — partenogeneza, a c?p?tat o larg? r?spвndire оn natur? la aproape

toate nevertebratele ?i la 24 specii de vertebrate — pe?ti, reptile,

amfibii. Оn cazul de fa?? ovulul оncepe diviziunea f?r? a fi fecundat ?i

pune оnceputul embrionului haploid, din care se dezvolt? un individ adult —

copia mamei. Aceast? metod? este cunoscut? ?i sub alt? denumire —

оnmul?irea virgin? a animalelor.

Ginogeneza — o alt? metod?, care se deosebe?te prea pu?in de

partenogenez?, se оntвlne?te ?i ea de multe ori оn natur?: la viermi,

pe?ti, amfibii. Оn cazul acesta activitatea pentru dezvoltare a oului ne

fecundat este realizat? de sperma altor specii оnrudite. N-are loc o

fecundare veridic?, de aceea, ca ?i оn exemplul precedent, toat?

descenden?a este de sexul feminin. La ob?inerea animalelor din celulele

sexuale conservate trebuie s? se asigure оnmul?irea lor continu?, adic?

trebuie s? se ob?in? o popula?ie de ambele sexe a acestor animale. Dac? s-

au p?strat celulele sexului homogametic, to?i indivizii din descenden?? vor

fi de acela?i sex (la majoritatea speciilor — numai femele). Iar dac? s-au

p?strat celulele sexului heterogametic, care con?in aproximativ оn

propor?ii egale sau cromozomi sexuali masculini (Y) sau feminini (X), nu e

exclus ca ele s? fecundeze selectiv ovulul din eprubet? ?i s? se ob?in?

embrionii de sexul dorit. Am mai men?ionat c? оn anul 1983 la Institutul

unional de cercet?ri ?tiin?ifice оn domeniul оnmul?irii ?i al geneticiii

animalelor agricole al Academiei agricole unionale s-a ob?inut un vi?el

dintr-un ovul crescut ?i fecundat оn eprubet?.

Crearea b?ncii de embrioni congela?i are, desigur, mai multe avantaje оn

compara?ie cu b?ncile celulelor sexuale. Оn primul rвnd, aceast? banc?

permite p?strarea genotipului ambelor sexe, adic? a masculilor ?i femelelor

speciei оn dispari?ie. Оn rвndul al doilea, se simplific? mult procedura

ob?inerii animalelor din embrionii congela?i, – r?mвne doar s? fie

implanta?i la femelele de aceea?i specie sau de specie apropiat?, оnrudit?.

Aceast? metod? permite, fapt ce prezint? o mare importan??, a se ob?ine

puii оn timpul cel mai favorabil al anului.

Ea are o mare importan?? practica ?i pentru p?strarea fondului genetic

de. valoare al animalelor agricole cunoscute prin caracterele lor economice

utile. Afar? de aceasta , dispare necesitatea de transportare оn alte

raioane sau regiuni a animalelor de ras? pentru selectarea turmelor. Оn

acest scop sunt utilizate micile vase Diuar, оn care viitoarea ras? poate

fi expediat? оn stare congelat? ca prin po?t? оn orice col?i?or nu numai al

??rii, ci ?i al оntregii lumi. A?a se procedeaz? оn Australiea, unde

aducerea embrionilor congela?i este singura metod? de importare a

animalelor de ras?.

Metoda de transplantare a embrionilor congela?i ai animalelor ce s-au

remarcat prin calit??ile lor femelelor animalelor de rase inferioare

permite realizarea mai ra?ional? ?i оntr-un ritm mai accelerat a

poten?ialului genetic al raselor de mare randament. Se ?tie c? fiecare ras?

de vite cornute mari se deosebe?te de cealalt? prin numeroase caractere,

inclusiv prin produc?ia de lapte. De exemplu, vacile de ras? neagr? b?l?at?

cu alb produc оn mediu 3400–3800 kilograme de lapte anual. Оn cele mai bune

gospod?rii produc?ia de lapte a acestei rase este mult mai mare: 5200–6500

litri. Printre vacile de aceast? ras? exist? ?i recordiste. Vaca Dora

(cresc?toria din Vilnus), de exemplu, d? 12605 kilograme de lapte. Volga

(sovhozul «Rossia», regiunea Celeabinsc) – 17517 kilograme, iar Blanca

(Cuba) – chiar 24750 kilograme. Vaca Bicer Arlinda Elen de ras?

Hol?teinfriz? (SUA) оn 305 zile din a cincia lacta?ie a dat o produc?ie de

lapte record – 25747 kilograme. Cum s? nu admir?m productivitatea

fenomenal? a acestor recordiste! Fiecare dintre ele prezint? o fabric? de

lapte. Ultima din recordistele citate produce 10 c?ld?ri de lapte zilnic.

E fireasc? оntrebarea: este ra?ional oare s? folosim aceste vaci

remarcabile drept donatoare de lapte? N-ar fi oare mai bine s? fie

transformate оn fabrici cu produc?ie оn flux de embrioni, folosind оn acest

scop totodat? sperma conservat? оn borcane a animalelor de mare randament.

S? examin?m, оn sfвr?it, ?i cazul оn care din specia disp?rut? au r?mas

numai celulele somatice. Sarcina de a restabili specia din ele este, de

bun? sam?, cea mai grea, dar, оn principiu, realizabil?. Am mai relatat

despre metoda transplant?rii nucleelor celulelor somatice оntr-un ovul al

c?rui nucleu a fost оn prealabil оndep?rtat sau inactivat. Оn anul 1981 a

ap?rut prima comunicare despre na?terea puilor de ?oareci, care s-au

dezvoltat exclusiv din nucleul transplantat. Acest lucru a fost dovedit

prin aplicarea marcajului genetic: ovulele au fost luate de la ?oarecele

negru, embrionii din care au fost luate nucleele – de la ?oarecele cenu?iu

?i, оn sfвr?it, «mama adoptiv?» a fost alb?. S-au n?scut ?oricei cenu?ii,

fapt ce a servit drept dovad? c? ei s-au dezvoltat din nucleul

transplantat.

Pentru reproducerea animalelor din celule somatice conservate sunt

necesare, оns?, transplant?ri interspecifice ale nucleelor. ?i ele, оn

principiu, sunt pe deplin realizabile. Astfel de experien?e au fost

efectuate asupra pe?tilor oso?i ?i amfibiilor. Оn multe cazuri hibrizii

nucleari-citoplazmatici ob?inu?i au fost viabili.

A?a dar, visul c? оn viitorul apropiat aceast? metod? va permite nu numai

reоnvierea speciilor disp?rute, ci ?i ob?inerea animalelor identice din

punct de vedere genetic prin transplantarea оn diferite ovule a nucleelor

Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75