Современная генетика
Carpecenco, care a ob?inut pe aceste c?i un hibrid fertil din diferite
specii: varz? ?i ridiche — rafanobrasica. Оns?, din p?cate, acest hibrid
intergenic n-a prezentat interes practic. Iat? un alt exemplu: se ?tie c?
dintre toate culturile cerealiere secara este cea mai rezistent? la frig ?i
cea mai nepreten?ioas? fa?? de sol. Spicul ei este mai productiv, decвt cel
al grвului. Selec?ionatorii ?i-au pus drept scop s? оncruci?eze grвul cu
secara ?i s? ob?in? o cultur? cerealier? absolut nou?. Se prevedea unirea
оntr-o singur? plant? hibrid? a celor mai bune caractere ale grвului ?i
ale sec?rii.
Acest hibrid intergenic (el a fost numit triticale — de la оmbinarea
cuvintelor latine triticum— grвu ?i secale — secar?) se ob?ine prin
оncruci?area grвului cu secara, dublвndu-le оn continuare garnitura de
cromozomi la hibrid, tratвnd celulele lui cu alcaloidul colhicina. Astfel
cromozomii de grвu ?i secar? devin dubli ?i restabilesc fertilitatea
triticalei.
Triticale este primul gen de plant? ob?inut оn mod artificial, avвnd o
mare valoare practic?. Оn diferite ??ri s-au ob?inut de acum multe varia?ii
ale acestor plante. Cele mai frumoase rezultate оn acest domeniu le-au
ob?inut V. Pisarev, A. ?ulвndin ?i N. ?i?in оmpreun? cu colegii lor.
Deosebit de valoros s-a dovedit a fi triticale cu 42 de cromozomi (dintre
care 28 de grвu ?i 14 de secar?).
Оn ce const? valoarea triticalei? Cele mai bune soiuri ale acestei
culturi de peste hotare dau tot atвtea gr?un?e ca ?i grвul de toamn? moale,
dar ele se deosebesc printr-un con?inut sporit de protein?, prin оnalte
propriet??i de panifica?ie a f?inii. Afar? de aceasta, triticale este mai
rezistent? la boli decвt grвul. Gr?un?ele ei con?in mai mult aminoacid
indispensabil — lizin?, cu toate c? aceast? cultur? оnc? nu ocup? terenuri
mari, mul?i savan?i consider? c? anume triticalele sunt pвinea viitorului.
Se presupune c? recolta celor mai bune din formele ei va fi оn mediu de
70—80 centale la hectar.
Academicianul N. V. ?i?in a emis o alt? idee neobi?nuit?: de a оncruci?a
grвul cu du?manul lui оnr?it — cu pirul. De ce oare savantul a ales din
atвtea plante tocmai buruiana a c?rei numire оn traducere din latin? e
«pojarul cвmpurilor». Acest gramineu s?lbatic posed? multe propriet??i de
valoare, pe care n-ar strica s? le aib? grвul. El suport? minunat gerul de
50—55 de grade, nu sufer? de boli, iar gr?un?ele-i con?in 28—30 procente de
protein?, de dou? ori mai mult decвt cele mai bune soiuri de grвu.
Ob?inerea hibrizilor de grвu-pir (HGP) nu numai c? este un lucru
complicat, dar mai necesit? ?i un volum mare de munc?. Primul mare obstacol
este, precum оn cazul cu triticale, sterilitatea hibrizilor. Se cer multe
bra?e de munc?, de aceea vara la cultivarea lor particip? ?i ?colarii. Ei
separ? staminele de grвu, apoi izoleaz? spicul, iar peste dou?-trei zile
pun pe stigmatul grвului polenul de pir. Toamna apar ni?te semin?e
pl?pвnde, mici, care nu seam?n? nici cu grвul, nici cu pirul. Anul urm?tor
ele se seam?n? ?i cresc plante noi. Sunt sterile, оn anterele lor aproape
nu se formeaz? polen. Florile hibridului trebuie deja poleniza-te cu
polenul grвului. Pentru a ob?ine un gr?unte e nevoie s? se polenizeze 400
de flori. Hibrizii de genera?ia a doua se autopolenizeaz?, iar spicul
seam?n? ba cu cel al pirului, ba cu cel al grвului sau e ceva оntre grвu
?i pir. Hibrizii de genera?ia a treia au multe spice de tipul grвului, dea-
ceea оn continuare se selecteaz? numai plantele necesare.
Pe baza hibrizilor de grвu-pir au fost create multe soiuri de perspectiv?
de grвu de toamn?. Unul dintre acestea este Odin?ovscaia-75. El cre?te bine
pe solurile podzolice, este atacat de dou? ori mai pu?in de bolile
criptogamice ?i d? o recolt? de aproape 70 centale la hectar. Odin?ovscaia-
75 a fost ob?inut? prin оncruci?area hibridului PPG-186 cu Bezostaia-4 ?i
Mironovscaia-808. Ea a mo?tenit de la «p?rin?ii» s?i tot ce aveau ace?tia
mai bun. Odin?ovscaia se coace repede, are spice ?i boabe mari. Are ?i
propriet??i de panifica?ie minunate. Odin?ovscaea are protein? cu un
procent mai mult decвt celelalte soiuri de grвu. Numai cu un procent. Pare
pu?in. De fapt, оns?, aceast? cifr? minuscul? d? un surplus de 5—6 centale
de gr?un?e la hectar.
Sub conducerea direct? a lui N. V. ?i?in au fost create ?i prezint? o
deosebit? importan?? pentru teorie ?i practic? hibrizii ob?inu?i din trei
genuri de plante: grвu, pir ?i secar?. Aceast? оmbinare intensific?
caracterul multianual al soiurilor de grвu multianual din contul sec?rii
multianuale.
Celulele somatice ale acestor hibrizi «tripli» con?in cвte 35 de
cromozomi: 7 — de secar? de la hibridul multianual de secar?, 7 — de pir de
la pirul multianual ?i 21 — de grвu de la grвul multianual, Aceste plante
sunt puternice, formeaz? cвte 30—37 de spice pe o tulpin?, tipul lor de
dezvoltare este multianual, sunt foarte rezistente la bolile bacteriale ?i
criptogame, dar sunt sterile — nu formeaz? boabe. Dup? ce au fost tratate
cu colhicin? s-au ob?inut plante cu 70 de cromozomi ?i cu flori fertile.
Se efectueaz? lucr?ri interesante de оncruci?are оndep?rtat? a grвului
cu graminee s?lbatice (cu elimus), pentru a ridica brusc productivitatea
formelor hibride. Dup? оncruci??ri complicate ?i оn multe etape ale
elimusului moale cu grвul tare ?i grвul moale au fost ob?inu?i hibrizi cu
42 de cromozomi, care formeaz? semin?e dup? autopolenizare. Aceste forme de
var? ale plantelor au un spic puternic, care dep??e?te uneori 18 cm оn
lungime. El este
capabil s? sus?in? 120 ?i chiar mai multe boabe mari, ro?ii, sticloase.
Bobul are un procent foarte mare de protein? — 21—24% оn compara?ie cu
12—15% la soiurile obi?nuite de grвu, iar gluten brut оn f?in? — aproape
50—55%. Din aceast? f?in? se coace pвine de calitate оnalt?, asem?n?toare
cu cea coapt? din f?in? de grвu.
Putem afirma c? datorit? metodelor de hibridizare interspecific? a fost
creat? оnc? o cultur? nou?, care оn viitorul apropiat va ocupa un loc
destoinic printre principalele culturi cerealiere.
Precum se vede, posibilit??ile ingineriei de selec?ie, de reconstruire a
plantelor agricole pe baza hibridiz?rii оndep?rtate sunt cu adev?rat
nelimitate.
O direc?ie foarte interesant? ?i de perspectiv? a cercet?rilor оn acest
domeniu este transmiterea de la plantele s?lbatice a unor cromozomi aparte
sau a fragmentelor lor plantelor cultivate. Savantul american E. Sirs a
transferat оnc? оn anul 1956 cu ajutorul razelor rentghen un fragment de
cromozom al gramineului s?lbatic eghilops оn cromozomul grвului, asigurвnd
astfel grвului gradul de rezisten?? fa?? de rugina neagr? a frunzelor
proprii plantei s?lbatice.
Оn ultimul timp la «construirea» plantelor o importan?? tot mai mare o au
cercet?rile cu protopla?ti izola?i. Оn acest domeniu savan?ii din fosta
URSS au ocupat cele mai avansate pozi?ii оn lume. Aceste metode au fost
studiate fundamental ?i perfec?ionate de un grup de savan?i de la
Institutul de fiziologie a plantelor al A? al fostei URSS, condus de R.
Butenco.
Protopla?tii pot fi ob?inu?i din orice organ al plantei, dar оn
majoritatea cazurilor ei sunt separa?i din frunzele verzi. La оnceput
frunzele sunt supuse steriliz?rii, apoi sunt tratate cu fermen?i speciali
(celulaza, pectinaza ?. a.) care dizolv? anvelopa groas? :a celulelor, dup?
care con?inutul lor viu r?mвne оnv?luit оntr-o membran? sub?ire plazmatic?.
Sunt celulele «goale» sau protopla?tii.
Dup? izolare protopla?tii sunt transfera?i оntr-un mediu solid — оn
geloz?, unde peste cвteva ore оncepe s? se formeze peretele celulei. Prima
diviziune a celulelor noi оncepe, de obicei, peste 3—5 zile, a doua — peste
o s?pt?mвn?, iar peste оnc? o s?pt?mвn? se formeaz? aglomera?ii de celule,
apoi apare ?i callusul.
Pentru ca planta s? regenereze, celulele de callus se tranefer? оntr-un
mediu cultural special, care contribuie la diferen?ierea organelor. Оn
ultimii ani, din protopla?tii izola?i au fost ob?inute plante de tutun,
morcov, grвu, maz?re, vi??-de-vie ?. a.
Pentru regenerarea unei plante оntregi de tutun din protopla?ti e nevoie
de 7—10 s?pt?mвni.
Cultivarea protopla?tilor prezint? un mare interes pentru ingineria
genetic?. Оn primul rвnd, pentru c? cu ajutorul lor se pot оnmul?i repede
exemplare оntregi de plant?, deoarece din fiecare celul? se poate ob?ine un
оntreg organism. Dac? dintr-un gram de frunze verzi se pot separa
aproximativ dou? milioane de protopla?ti, se creaz? posibilit??i nelimitate
pentru clonarea plantelor, fapt ce are o mare importan?? economic?.
Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75
