Современная генетика
produc?ie.
Transplantarea face posibil? ob?inerea de la o vac? de mare randament a
unei descenden?e mult mai mari decвt se cap?t? pe cale obi?nuit?. Se ?tie
c? оn cazurile de intensificare a cre?terii animalelor se reduc termenele
de folosire оn turm?, a vacii de ras? de mare randament. Ea poate aduce cel
mult patru-cinci vi?ei. Chiar dac? termenul de utilizare este maximal
acest num?r cre?te doar pвn? la 14–16 vi?ei. Cвnd embrionii lua?i de la o
vac? donator de valoare sunt transplanta?i unor animale obi?nuite
(recipiente), descenden?a poate fi m?rit? mult mai repede. Оn acest caz
vi?eii care au mo?tenit cele mai bune calit??i ale mamei recordiste, sunt
crescu?i simultan de mai multe vaci. Astfel, оn decursul unui an putem
ob?ine de la o vac? 25–42 de vi?ei, iar оn оntreaga ei perioad? de via?? –
300–600 de capete, ceea ce, la rвndul s?u, permite accelerarea selec?iei
animalelor de mare randament de 40 de ori оn compara?ie cu celelalte metode
cunoscute.
Tehnica congel?rii la temperatur? joas? a celulelor vii a solu?ionat
problema dificil? a sincroniz?rii, coordon?rii exacte a ciclurilor
biologice ale embrionului ?i mamei adoptive.
Perfec?ionarea tehnicii «de colectare» a embrionilor, a congel?rii ?i
dezghe??rii lor, a metodelor de transplantare, la care lucreaz? savan?ii
din Moscova, Leningrad, Chiev ?i Haricov (оn ultimul timp ?i la A?P «Zarea»
din Republica Moldova au fost organizate puncte de transplantare a
embrionilor animalelor agricole), trebuie s? aduc? o sporire esen?ial? a
vitelor de ras?. A fost оncercat? оn practic? ideea de a sili mamele
adoptive «s? munceasc?» mai intens – s? nasc? gemeni.
?i оnc? ceva. Nimeni nu fixeaz? deocamdat? recordurile de longevitate a
embrionilor оn azotul lichid. Se ?tie numai c? оn mai multe laboratoare ei
se p?streaz? оn stare de anabioz? cв?iva ani la rвnd. Savan?ii, оns?, sunt
convin?i c? activitatea vital? a embrionului poate fi oprit? pe zeci de ani
?i chiar secole.
Оn viitor va deveni un lucru obi?nuit men?inerea оn «descenden?a
conservat?» a poten?ialului genetic al p?rin?ilor – a unor animale agricole
remarcabile.
13.3 Descenden?? copiat?: clonarea animalelor
Se ?tie demult c? informa?ia genetic? a celulelor din diferitele ?esuturi
ale organismului este aproape identic?. Atвt оn ficat, cвt ?i оn creier, оn
pancreas, оn ovul se afl? acelea?i garnituri de gene, numai c? ele
func?ioneaz? оn diferite organe оn mod diferit. Acest fenomen de munc?
selectiv? (adic? transcrip?ia) a genelor poart? numele de diferen?iere
celular?. Modific?rile оn munca genelor pot fi reversibile. Оn cazul acesta
textul оnscris оn molecula ADN nu se schimb?, schimb?rile au loc оn alte
molecule (de exemplu, la proteine) care colaboreaz? cu ADN ?i care conduc
citirea informa?iei de pe el. Dac? оntr-adev?r a?a este, atunci din orice
celul? somatic? se poate cre?te un organism оntreg ?i devine realizabil? оn
principiu clonarea animalelor. Iar dac? la specializarea celulelor se
produce restructurarea unor anumite segmente de ADN, modific?rile оn
programul ereditar al celulei devin ireversibile. Aceasta оnseamn? c? din
celula pielii sau a ficatului nu se poate ob?ine o celul? a creierului.
Prin urmare, este imposibil? ?i clonarea organismelor.
Cum se poate controla dac? modific?rile pe care le sufer? ADN-ul оn
timpul diferen?ierii celulelor sunt reversibile sau ireversibile.
R?spunsul poate fi diferit. Se pot, bun?oar?, analiza am?nun?it
succesiunile nucleotidice ADN din diferite ?esuturi ale aceluia?i organism
оn diferite etape de dezvoltare. Dar aceast? cale este extrem de grea.
Informa?ia ereditar? a celulei este оnscris? atвt оn genele unice (ele
con?in informa?ia despre proteine), cвt ?i оn succesiuni ale ADN-ului,
repetate оn molecul? de sute ?i mii de ori.
Exist? ?i o alt? cale pentru c?ut?ri. Se pot transplanta nucleele din
diferitele celule specializate ale organismului оntr-un ovul fecundat, din
care оn prealabil a fost оndep?rtat nucleul propriu. Оn continuare se
observ? cum se realizeaz? programul genetic оnscris оn nucleul transferat.
Оn citoplasma ovulului fecundat exist? to?i componen?ii proteici necesari
pentru dezvoltarea embrionului Dac? nucleul transplantat dispune de o
informa?ie de valoare complect? ?i se va dezvolta, transformвndu-se оntr-un
organism de valoare complect?, оnseamn? c? toate genele celulelor
diferen?iate pot reveni u?or la starea lor ini?ial?. Dac?, оns?,
dezvoltarea embrionului se va оntrerupe оn etapele timpurii, оnseamn? c?
programul ereditar al nucleului transplantat s-a modificat ireversibil.
Bineоn?eles, оn cazul acesta trebuie s? fim convin?i, c? celula a suportat
bine opera?ia.
Оn prezent zeci de laboratoare din lume se ocup? cu transplantarea
nucleelor. Aceast? metod? a ap?rut оn anul 1952, cвnd R. Briggs ?i T. Ching
au transplantat pentru оntвia oar? оn Anglia nucleul unei celule de
broasc?. Dar un timp destul de оndelungat aceast? realizare nu avea nici o
aplicare оn solu?ionarea problemelor practice.
Оn anul 1975, оns?, totul s-a schimbat J. Giordon, biolog englez, a
reu?it pentru prima oar? s? creasc? un mormoloc viu, transplantвnd оn ovul
un nucleu de celul? epitelial? (de piele) a unei broa?te. Aceast? munc? a
convins c? metoda transplant?rii nucleelor poate da r?spuns la оntrebarea
cвt de profunde sunt modific?rile din genomul celulelor specializate.
Este interesant c? mormolocul lui Giordon nu s-a transformat оn broasc?
Afar? de aceasta, nu s-au ob?inut mormoloci nici prin transplantarea
nucleelor de la alte celule (ne epiteliale) ale broa?tei. Embrionul оnceta
a se dezvolta la cele mai timpurii etape ?i aceasta, dup? p?rerea lui
Giordon, ?inea mai degrab? de ireversibilitatea modific?rilor programului
ereditar al nucleelor transplantate, decвt de un e?ec al tehnicii
microchirurgilor
Оntre timp Brigs ?i Ching au reu?it s? ob?in? prin aceast? metod? o
broasc? matur?. A fost absolut identic? cu cea de la care s-a luat nucleul.
Datele analizelor biochimice convingeau c? broasca donatoare ?i broasca
urma?? erau parc? croite dup? acela?i model.
Au continuat оncerc?rile de a se cre?te asemenea «germeni» ?i la ceilal?i
reprezentan?i ai regnului animal. Una din primele lucr?ri de utilizare a
celulelor de mamifere a fost efectuat? de doctorul D. Bromholl din Oxford
(Anglia). El a reu?it s? transplanteze nucleul unei celule somatice оntr-un
ovul de iepure de cas?.
Doctorul Bromholl a folosit celulele, care au crescut mai mul?i ani оn
cultura unui ?esut оn afara organismului. Cu aceste celule, care pot fi
crescute оn orice cantitate, el fecunda ovulele. Nucleul propriu ovulului a
fost scos din func?iune cu ajutorul razelor ultraviolete. Ovulul fecundat
se implanta оn uterul iepuroaicei care juca rolul de incubator viu. Drept
urmare, se ob?inea un embrion celulele c?ruia purtau numai genele iepurelui
de cas? (care demult a murit) ?i ale c?rui celule erau cultivate оn
condi?ii artificiale.
O ?tire cu adev?rat senza?ional? pentru lumea savan?ilor a devenit
comunicarea f?cut? de C. Ilimenzee, profesor din Elve?ia, autor al
experien?elor de clonare a ?oarecilor, publicate оn anul 1981. Ilimenzee a
comunicat c? a reu?it s? ob?in? dezvoltarea a trei ?oareci de valoare
complect? ?i proliferici, transplantвnd оn ovule nucleele luate din
embrioni care au trecut primele etape de dezvoltare.
363 de nuclee de celule embrionare au fost transplantate оn ovulele chiar
atunci fecundate, din care au fost exstirpate nucleele lor proprii. Numai
142 de ovule au supravie?uit opera?ia, din ele numai 96 au оnceput s? se
dezvolte, dar curвnd jum?tate au оncetat divizarea. 48 de embrioni,
crescu?i оn eprubet?, au atins, totu?i, etapa de implantare, dup? care 16
din ei au fost insera?i оn uterul femelelor.
Ca urmare, s-au n?scut trei ?oareci care s-au dezvoltat normal. Ei se
asem?nau оn toate nu cu mamele lor, ci cu ?oarecii a c?ror nuclee au fost
folosite pentru transplantare.
Aceste experien?e ne demonstreaz? c? оn principiu este posibil? clonarea
animalelor prin metoda transplant?rii nucleelor ?i c? greut??ile tehnice
pot fi оnvinse.
Cвnd C. Ilimenzee ?i coautorul lui P. Hoppe au comunicat c? au reu?it s?
cloneze (s? ob?in? copii genetic identice) animalele, aceasta a provocat
un interes general. Era ?i de a?teptat. C?ci succesul acestor experimente
ar exercita o mare influen?? asupra productivit??ii multor ramuri din
agricultur?. Оn primul rвnd ar fi devenit posibil? оnmul?irea animalelor cu
o productivitate record, prin «luarea de copii». Оn prezent nimeni nu se
Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75
