Современная генетика

sunt o fantezie. Оn timpul opera?iilor ginecologice f?cute femeilor au fost

ob?inute ovule. Din ele se extirpau nucleele ?i оn locul lor se

transplantau nuclee din spermatozoizi ne maturi, care aveau o garnitur?

dubl? de cromozomi. Transplantarea nucleelor оn trei cazuri s-a soldat cu

succes. Ovulele cu nuclee noi se divizau ?i au atins etapa de blastoci?i,

cвnd embrionul putea fi transplantat оn uter. Dar ?ettls nu s-a decis s?

continue experien?ele. El s-a ridicat оmpotriva aplic?rii acestei metode

asupra omului. Dac? ace?ti trei embrioni ar fi fost transplanta?i femeilor,

nu era exclus c? s-ar fi n?scut copii genetice ale b?rbatului, de la care

au fost ob?inu?i spermatozoizii.

Clonarea oamenilor оnainteaz? noi probleme complicate, care оn prezent

sunt greu de prev?zut, dar care r?stoarn? morala omeneasc? format? timp de

milenii. ?i cu toate c? putem admite c? clonarea s-ar folosi оn scopuri

nobile, imagina?ia ne sugereaz? multe consecin?e grave ale acestei

opera?ii. Cartea «B?iatul din Brazilia» este doar un exemplu al unor astfel

de temeri ?i avertiz?ri.

E de la sine оn?eles c? dezvoltarea ?tiin?ei nu poate fi oprit?. Vor

trece cinci, zece sau chiar dou?zeci de ani ?i metoda de ob?inere a

copiilor genetice va deveni o realitate. De ce pericol e amenin?at?

omenirea dac? ea va fi оnmul?it? оn acest fel? Оn primul rвnd, ne putem

imagina c? din punct de vedere biologic ea va deveni destul de omogen? va

fi compus? dintr-un num?r mic de cloni оn compara?ie cu num?rul infinit de

individualit??i, care apar оn urma variabilit??ii combinative de оnmul?ire

sexual? a oamenilor. Aceste experimente vin оn contradic?ie cu procesul

natural al evolu?iei, ele frustreaz? oamenii de varietate biologic?.

Oamenii identici din punct de vedere genetic vor suferi de acelea?i boli ?i

pot peri оntr-o singur? or? din cauza unei epidemii, pentru c? pot avea

acelea?i defecte de imunitate. Se ?tie doar c? la gemenii univetelini

(copii genetice naturale), оn ontogenez? toate procesele fiziologice se

produc aproape sincronic, ei sufer? simultan de anumite boli, deseori mor

chiar la pu?in timp unul dup? altul.

Оn rвndul al doilea, trebuie s? recunoa?tem c? societatea compus? chiar

numai din personalit??i eminente, de exemplu, laurea?i ai premiului Nobel,

va fi mult mai «s?rac?» din multe puncte de vedere. Оn primul rвnd din

motiv c? un cerc limitat de tipuri genetice de oameni nu poate оnsu?i cele

peste 40 mii de profesii existente оn lume.

Savan?ii resping posibilitatea «form?rii» genetice a oamenilor nu numai

din motive sociale, ci ?i etice. Astfel de discu?ii au avut loc оn special

la «masa rotund?» a revistei «Voprosв filosofii», 1970, № 7, 8; 1971, № 12.

Iat? opiniile enun?ate la ea. Conform p?rerii lui A. Neifah, aceasta va

oferi posibilitatea cre?rii unor oameni foarte dota?i, care ar putea

contribui la accelerarea ritmului progresului tehnico-?tiin?ific, la

dezvoltarea culturii, artei ?. a. Metoda transplant?rii nucleelor aplicat?

la om ar permite men?inerea combina?iilor genetice programate, care apar

spontan ?i dispar odat? cu moartea acestor oameni. Conform acestui punct de

vedere, metoda nu schimb? nimic, ci doar p?streaz? ceea ce exist? deja, ea

m?re?te numai num?rul oamenilor foarte dota?i. Dar se isc?, оns?, o serie

de probleme sociale ?i etice. De exemplu, are oare dreptul femeia s? poarte

un copil, care, de fapt, nu este al ei? Cum s? fie educa?i astfel de copii

«gemeni»? Nu vom crea oare prin transplantarea nucleelor o elit? ?i nu va

conduce oare ea la substituirea oamenilor n?scu?i «оn mod obi?nuit»? A,

Neifah, considerвnd aceste temeri оntemeiate, conchide, оns?, c? ele pot fi

dep??ite, pentru c? e greu a hot?rо ce este mai r?u: a frвna progresul ori

a-i oferi lumii noi motive pentru оngrijor?ri?

Academicianul N. P. Dubinin a exprimat un punct de vedere opus celui

expus mai sus, afirmвnd c? aplicarea metodelor de selec?ie este absolut

lipsit? de perspectiv? оn ce prive?te solu?ionarea sarcinilor amelior?rii

genetice a omului. Oamenii sunt diferi?i din punct de vedere genetic. Dar

trebuie oare s? ne st?ruim s? nimicim aceast? varietate? Оncercarea de a

crea grupuri de oameni, care ar dispune din n?scare de capacit??i

intelectuale de mare valoare, ar avea drept consecin??, conform p?rerii lui

N. P. Dubinin, serioase tulbur?ri ale vie?ii sociale. Aceste grupuri

specializate biologic, indiferent de menirea lor, ar conduce, pe de o

parte, la crearea unei caste оnchise, iar pe de alta – la standartizarea

oamenilor. Dezvoltarea ?tiin?ei, a оncheeat N. P. Dubinin, este un proces

ireversibil.

A. Malinovschii a ocupat ?i el o pozi?ie diferit? de cea a lui A. Neifah.

El a declarat c? dac? cвndva ar deveni posibil? reproducerea gemenilor

geneticii, a «copiilor» ereditare ale oamenilor talenta?i, n-ar trebui s-o

facem. Observ?rile demonstreaz? c? oameni talenta?i sunt cu mult mai mul?i,

decвt ne imagin?m ?i ?tim noi, dar posibilit??ile lor se realizeaz? foarte

lent, chiar ?i оn cazurile favorabile. Оn prezent sarcina principal?, a

subliniat el, const? оn realizarea capacit??ilor poten?iale ale acestor

oameni.

A?a dar, punctul de vedere al lui A. Neifah nu este sus?inut de savan?i.

Nici pe departe nu-l оmp?rt??im nici noi, C?ci e imposibil a-?i imagina o

societate constituit? numai din muzicieni, poe?i, savan?i sau pictori,

oricвt de talenta?i ar fi ei.

Societatea poate progresa оn toate direc?iile, dac? se va reie?i din cea

mai vast? heterogenitate genetic? ?i social? a tuturor membrilor s?i. De

oameni dota?i e nevoie nu numai оn domeniul ?tiin?ei, artelor, culturii ?.

a. m. d. A fi un plugar bun, s? zicem, nu este mai pu?in onorabil decвt a

fi un constructor de rachete sau cor?bii cosmice. Profesia oamenilor de

cвmp, constructorilor de locuin?e, geologilor, ca ?i alte profesii au ?i

ele nevoie de talente. Ob?inerea оn mas? a celor din urm? prin metoda

transplant?rii nucleelor celulari, chiar fiind destul de rafinat?, ar

p?rea absolut de prisos. Dar numai natura, prin intermediul reproducerii

cunoscute a oamenilor, poate da na?tere unei diverse variet??i de

aptitudini ?i talente ale membrilor societ??ii.

J. Fletcer, teolog din Occident ?i specialist оn problemele eticii

medicale, consider? оntemeiat orice control genetic, deoarece el va izb?vi

omenirea de anomalii ?i boli genetice. Fletcer atac? cu vehemen??

«conservatorii» care propun s? fie interzise, oprite experimentele оn

domeniul ingineriei genice sau s? fie declarat un moratoriu cu privire la

ele. Оn cartea «Etica controlului genetic» el оncearc? s? dea o ripost?

acelora care acuz? adep?ii ingineriei genice ?i оnmul?irii clonale de

faptul c? distrug familia, dezumanizeaz? ?i depersonalizeaz? omul. Fletcer

afirm? c? reprezent?rile despre familie, om ?i via?? trebuie s? se schimbe

esen?ial, modific?ri respective trebuie s? sufere ?i morala. Se poate

ajunge la aceea, declar? Fletcer, c? vor fi puse la оndoial? chiar ?i

unele «adev?ruri» biblice. Unul din ele, «z?mislirea neprih?nit?», el o

consider? prototip al оnmul?irii clonice.

Anume aceasta , probabil, оl nelini?te?te оn primul rвnd pe Fletcer. Iat?

ce idee le ofer? el ascult?torilor s?i: fecioara Maria a fost prima femeie

asupra c?reia s-au f?cut experien?e de c?tre «reprezentan?ii laboratorului

ceresc». Astfel ?tiin?a de pe P?mвnt abia acum se apropie de cele care au

fost demult cunoscute de c?tre creatorul Universului.

Оn оncheiere expunem opinia cunoscutului specialist оn domeniul

geneticiii medicale N. P. Bocicov, opinie ce reflect? punctul de vedere al

majorit??ii savan?ilor: «...atвta timp cвt societatea nu va atinge un nivel

respectiv de dezvoltare ?i genetica nu va pune st?pвnire complect? asupra

genotipului omului, nu trebuie s? se produc? nici un fel de amestec оn

ereditatea lui».

17.3 Controlul genetic la om: pro ?i contra

Оn ultimii ani, datorit? elabor?rii metodelor de manipulare a celulelor

?i a embrionilor animalelor ?i a posibilit??ii de aplicare a acestora

asupra omului, оn Occident iau amploare noi abord?ri eugenice, ce ?in de

ideea amelior?rii omului. A luat na?tere neoeugenica, care predica forme

«umane» de transformare a eredit??ii omului, mai alee prin interven?ia

molecularo-genetic? оn genotipul s?u.

Se presupune c? omul care a fost supus ac?iunilor eugenice va corespunde

mai bine esen?ei sale: va fi mai dezvoltat din punct de vedere fizic ?i

intelectual, va avea un intelect creator superior, va fi mai bun, mai

sincer.

Aceste proiecte neoeugenice demonstreaz? esen?a lor lipsit? de sens atвt

din punct de vedere al concep?iei despre lume, cвt ?i din punct de vedere

Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75