Современная генетика
N. Bocikov, pentru perfec?ionarea omului nu exist? piedici, trebuie numai
cunoscut? biologia lui, descoperite ?i dezvoltate aptitudinile individuale.
Ele, оns?, trebuie descoperite cвt mai devreme, cu mult? pricepere de
genera?ia adult?. S? nu uit?m c? natura nu cizeleaz? nici o tr?s?tur?, ea
numai оi pune baza, o cizel?m noi: p?rin?ii, pedagogii, societatea.
Ce calit??i fizice ?i psihice cer aptitudinile pentru muzic? ?i pictur??
M.Borisov a stabilit, c? оn complexul оnzestr?rii muzicale sensibilitatea
la diferen?ierea оn?l?imii ?i t?riei sunetului sunt ereditare. H. Pinga?
consider? c? оnceputul aptitudinilor muzicale о?i au originea din
comunicarea sonor? a mamei cu copilul, оnainte, chiar ca el s? оnceap? a
vorbi. Savan?ii au ajuns la concluzia, c? exist? o corela?ie bine exprimat?
оntre capacitatea muzical? a p?rin?ilor ?i cea a copiilor. Astfel, оn
dinastiile familiale ale lui Bah, Rahmaninov, Ciaicovskii, Mo?art,
Bethoven, ?open, Pucini, Bize, ?ubert, Veber, Procofiev, Dunaevskii, Neaga
?. a. majoritatea au fost vesti?i muzicieni.
Оn privin?a eredit??ii aptitudinilor prezint? interes ?i familia lui
Serghei Rahmaninov. Iat? ce scrie despre ea Cleopatra Vnorovschi оn
minunata sa carte «Psihicul ?i ereditatea» (1984). Neamul lui Rahmaninov
о?i trage originea de la domnul Moldovei Drago?-Vod?. Dup? moartea lui
?tefan cel Mare, feciorul s?u mai mic Rahman, a plecat оn Rusia. El a pus
оnceputul dinastiei Rahmaninov. Dintr-o tabel? genealogic? оntocmit? de
sora lui S. Rahmaninov se poate urm?ri, c? оn ?ase genera?ii aptitudinea
muzical? se repet? la mul?i membri ai acestei familii. Str?bunica lui S.
Rahmaninov a studiat muzica la cei mai buni profesori ai vremii. Fratele
bunicii a fost regentul corului la capela cur?ii ?arului ?i era ?i
compozitor. Fetele n-aveau aptitudini muzicale, pe cвnd b?ie?ii aveau to?i.
Acel X-cromozom transmis la b?ie?i era dominant, iar la fete – recesiv.
Bunicul lui S. Rahmaninov s-a retras din armat? ?i se ocupa numai de
muzic?, оn fiecare zi cвnta minunat la fortopian. S. Rahmaninov a оnceput
s? se ocupe de muzic? la vвrsta de patru ani. Prima lui оnv???toare a fost
mama. Sora lui Serghei avea un contralto pl?cut. Оns? totu?i cel mai
str?lucit talent muzical оn aceast? familie l-a avut Serghei Rahmaninov. La
vвrsta de 9 ani el оncepe s? оnve?e la conservator.
?i pa plaiul nostru tr?iesc ?i creeaz? mul?i muzicieni, pentru care
muzica e voca?ie familial?, transmis? din genera?ie оn genera?ie. L?utarii
Moldovei au fost vesti?i. Оntr-o familie de l?utari a crescut ?i a activat
Gheorge Neaga.
El este reprezentantul genera?iei a patra de muzican?i. Str?bunicul s?u,
Anton Neaga, cвnta la cobz?, iar bunicul Timofei era viorist. Tat?l s?u,
vestitul ?tefan Neaga (1900-1951), primul din acest neam a f?cut studii
muzicale la conservator ?i a devenit un ilustru pianist, compozitor ?i
dirijor. Mama lui Gh. Neaga a fost ?i ea pianist?.
Dup? cum am mai spus, aptitudinile muzicale se manifest? de timpuriu оnc?
din fraged? copil?rie. Cei mai vesti?i muzican?i au оnceput s? cвnte foarte
devreme – de la 3-5 ani, de?i se cunosc ?i excep?ii. Ei aveau o memorie
muzical? fenomenal?, puteau reproduce u?or muzica auzit?. Savantul B.
Teplov consider?, c? omul are anumite date anatomo-fiziologice, care-i
permit o manifestare timpurie a aptitudinilor muzicale. Aceste
predispozi?ii depind de gene. Cu atвt mai mult c? muzica este o cunoa?tere
a realit??ii prin emo?ii, dar emo?iile, dup? p?rerea speciali?tilor, sunt
supuse legilor genetice.
Matematicienii se caracterizeaz? printr-o anumit? form? de gвndire, prin
anumite calit??i ale min?ii. Ei percep lumea оn realit??i de numere ?i
m?rimi. Psihologul V. Crute?kii a cercetat aptitudinile pentru matematic? a
unor copii contemporani. El a urm?rit apari?ia ?i dezvoltarea acestor
aptitudini. Оn cartea sa «Psihologia aptitudinilor matematice» el constat?,
c? particularit??ile psihice, specifice oamenilor talenta?i оn domeniul
matematicii, sunt acelea?i , indiferent de timpul оn care tr?iesc ?i chiar
de vвrst?.
Iat? cвteva caracteristici date de V. Crute?kii copiilor examina?i:
Sonea: - aptitudinile matematice la ea au оnceput s? se manifeste de la 4
ani. F?r? s? cunoasc? teoria, ea f?cea opera?ii cu frac?ii, rezolva mintal
probleme. Fratele ei, cu 5 ani mai mare, a r?mas mirat, cвnd trebuia s?
scad? 36 din 28. Sonea i-a spus c? va fi cu 8 mai pu?in decвt nimic.
Volodea: - la 6 ani extr?gea mintal r?d?cina p?trat? din orice num?r. La
8 ani f?r? ajutorul cuiva, a оnsu?it func?iile trigonometirce ?i sistemul
binar.
Acesta ?i alte biografii cercetate au demonstrat, c? predispozi?iile
pentru matematic? se manifest? prin genele recesive, peste o genera?ie.
Aptitudinile pentru matematic?, observate la gemenii monovitelini, confirm?
natura lor ereditar?. Astfel, D. Liuis ?i D. Sprinser, desp?r?i?i de mici,
fiind оnfia?i de oameni str?ini ?i necunoscu?i, s-au оntвlnit la vвrsta de
39 de ani. Amвndoi aveau aptitudini matematice. Biografiile cercetate au
demonstrat c? exist? multe cazuri, cвnd condi?iile nu erau favorabile, оns?
aptitudinile s-au manifestat. Exist? ?i personalit??i ce au specialit??i
diferite, care n-au f?cut studii speciale de matematic? ?i totu?i au
devenit matematicieni, deoarece aveau aptitudini pentru aceast? ?tiin??.
Astfel, vestitul Laplas ?e-a f?cut studiile la ?coala c?lug?rilor
benedectini ?i totu?i, a devenit autorul «Mecanicii cere?ti» ?i a teoriei
analitice a probabilit??ii.
Foarte mul?i matematicieni care au devenit ilu?tri ?i-au manifestat de
timpuriu aptitudinile pentru matematic?. Alexis Klero la 12 ani era de acum
un savant format recunoscut de Academia de ?tiin?e din Berlin. Fratele s?u
mai mic, cвnd a atins vвrsta de 14 ani, a scris o lucrare original? de
geometrie, care a fost apreciat? оnalt de Academia de ?tiin?e din Paris. N.
Lobacevskii la 19 ani era deja magistru оn ?tiin?e matematice, iar la 24
ani – profesor la Universitatea din Kazan.
Exemple asem?n?toare pot fi g?site ?i оn alte direc?ii ale ?tiin?ei,
precum ?i оn domeniul de cultur?, sport etc. Ele de la sine vorbesc, c?
predispozi?iile ?i aptitudinile sunt programate genetic, iar nivelul de
realizare a lor оn decursul vie?ii individuale depinde оntr-o m?sur? sau
alta de condi?iile sociale оn care se dezvolt? personalitatea concret?.
9.4.4 Emo?iile ?i sentimentele
Procesele psihice, care rezult? din reflectarea оn creier a aptitudinilor
?i tr?irea lor subiectiv? constituie st?rile afective: emo?iile ?i
sentimentele. St?rile afective determin? o anumit? comportare a omului.
Unii savan?i consider? c? emo?iile, fiind genetic strвns legate de
instincte, sunt reac?ii ereditare.
Ce st? la originea sentimentului moral? De ce exist? oameni, care ridic?
valorile morale la un nivel оnalt ?i de ce sunt infractori ?i chiar
criminali?
Оn diferite timpuri se realizeaz? o anumit? parte din codul moral
corespunz?tor unor condi?ii sociale, speciale cerute de epoc?. Sunt cazuri,
cвnd unele calit??i morale se oprimau, iar altele se propagau ?i se
manifestau. Cunoscutul savant V. Efroimson sus?ine cu siguran??, c?
emo?iile umane de bun?tate, cavalerism fa?? de femeie ?i b?trвni,
protejarea copiilor ?i alte calit??i s-au dezvoltat pe baza selec?iei
naturale ?i au intrat оn con?inutul caracteristicilor ereditare ale omului.
Dar, totu?i, al?turi de aceste p?r?i pozitive exist? destul de stabil
neru?inare, minciuna, amoralitatea, criminalitatea. Fenomenul
criminalit??ii nu se poate explica numai prin factori sociali. Оn
criminalitate, dup? cum am mai demonstrat, se disting ?i factori biologici
mai ales datorit? defectelor eredit??ii.
Savantul francez Cezare Lombrozo a exagerat prea mult valoarea eredit??ii
?i a neglijat complet factorul educativ оn criminologie. Din criminal se va
na?te criminal, din ho? – ho?, spunea el.
Organismele superioare au un biochimism enorm de diferen?iat. Genele pot
fi atacate, defectate ?i atunci au un efect nociv asupra comport?rii
omului. Оn aceast? privin?? e foarte indicat? boala Lesh-Nyhan, care apare
оn rezultatul unei bru?te cre?teri a urinei оn sвnge. Bolnavii sunt foarte
agresivi. Ei se bat, sparg lucrurile. Acelea?i manifest?ri au loc ?i оn
cazul оmboln?virii de guta (podagr?). Se ?tie c? membrii familiei de Medici
sufereau de gut?. Mul?i dintre ei erau intrigani. Ecaterina de Medici i-a
оntrecut pe to?i. Persoanele schizofrecnice, bolnavii de corea posed? multe
tr?s?turi neprielnice societ??ii. Ace?ti oameni n-au voin??, nu se pot
st?pвni, devin mai u?or alcoolici ?i narcomani. Desigur, c? ?i mediul joac?
Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75
