Современная генетика

familial?, instruirea оn ?coal?, propriile lor eforturi depinde оn ce

m?sur? realiz?rile lor se vor apropia de limita superioar? a capacit??ilor

lor оnn?scute.

Gemenii sunt materialul natural pe baza c?ruia se poate cel mai bine

studia interac?iunea dintre genotip ?i mediu.

Dup? cum am mai ar?tat, exist? dou? categorii de gemeni: obi?nui?i

(bivitelini), cu genotipuri-diferite ?i identici (univitelini), cu

genotipuri identice.

Numeroase experien?e efectuate asupra gemenilor au demonstrat c? cu cвt

un caracter oarecare depinde mai mult de genotip, cu atвt mai mult gemenii

identici seam?n? unul cu altul sub raportul acestui caracter. ?i cu cвt el

depinde mai mult de mediul extern, cu atвt mai mult se pot deosebi оntre ei

gemenii identici. Cele mai mari deosebiri оntre gemeni se constat? оn cazul

cвnd ei sunt educa?i оn familii diferite; dar astfel de cazuri se оntвlnesc

extrem de rar. De regul?, gemenii identici sunt educa?i оn condi?ii оntr-

atвt de identice, оncвt poate s? apar? оntrebarea: nu este oare acest fapt

principala cauz? a asem?n?rii lor? R?spunsul se poate ob?ine prin

compararea lor cu gemenii obi?nui?i. Gemenii obi?nui?i cresc ?i ei оn una

?i aceea?i familie, оn unul ?i acela?i interval de timp. De aceea influen?a

mediului asupra deosebirilor dintre gemenii obi?nui?i este comparabil? cu

influen?a pe care o are mediul asupra diferen?elor dintre gemenii identici.

Diferen?a dintre gemenii obi?nui?i ?i cei identici, crescu?i оmpreun?,

este condi?ionat? оn temei de ereditatea lor diferit?. Оn schimb,

diferen?ele dintre gemenii identici crescu?i оmpreun? ?i gemenii identici

crescu?i оn medii diferite este condi?ionat? totalmente de condi?iile

diferite de mediu. Astfel, conform datelor savan?ilor americani, educa?ia

diferen?iat? duce la deosebiri cu mult mai mari de greutate ?i capacit??i

mintale, dar nu are nici o оnrвurire asupra оn?l?imii. Prin urmare,

оn?l?imea depinde оn special de ereditate, iar greutatea fizica ?i

capacit??ile intelectuale sunt determinate aproximativ оn egal? m?sur? de

ereditate ?i de mediu.

9.3.2 Talentul ?i ereditatea

L?murind rolul eredit??ii ?i al mediului оn dezvoltarea omului, оn

formarea personalit??ii sale, este important s? se explice ce reprezint?

mediul raportat la om. Asemeni altor fiin?e vii, omul se na?te ?i tr?ie?te

оntr-un mediu ce este determinat atвt de factori abiotici, cвt ?i de

factori biotici. Оn acest sens se poate afirma c? mediul omului este

acela?i ca ?i al altor fiin?e vii. Dar datorit? con?tiin?ei, omul

ac?ioneaz? оn sfera formei sociale de mi?care a materiei, subordonвndu-?i

mediul ?i to?i factorii ce ac?ioneaz? оn el. Din aceast? cauz? mediul uman

are un caracter social. Fiecare fiin?? uman? se na?te ?i tr?ie?te оn

condi?iile mediului social. Оn ce prive?te identitatea sau varietatea

genetic?, ele sunt determinate de garniturile de gene. Fiecare om о?i are

garniturile sale particulare de gene ?i оn virtutea acestui fapt din punct

de vedere genetic to?i oamenii sunt diver?i, individuali, cu excep?ia

gemenilor identici. Remarcвnd diferite particularit??i оn manifestarea

caracterelor la diferi?i oameni, ne ciocnim nu de o insuficien?? genetic?,

ci de diversitatea genetic?. Este important s? se sublinieze оn acest

context c? diversitatea genetic? a oamenilor nu depinde de mediul social

ci, din contra, de mediul social depinde manifestarea diversit??ii

genetice, deoarece ea este determinat? de condi?iile sociale оn care omul

se na?te, se dezvolt? ?i se formeaz? ca personalitate. Ei, bine, ve?i spune

dumneavoastr?, dar capacit??ile fenomenale la copiii care, ca s? zicem a?a,

n-au dovedit оnc? s? оntre оn contact cu mediul social, care n-au trecut

оnc? minimumul elementar de instruire ?i educa?ie? Aceea?i оntrebare se

poate referi ?i la personalit??ile remarcabile care se dezvolt? оn aceea?i

familie cu altele destul de mediocre.

Оntr-adev?r, majoritatea copiilor care se nasc sunt copii obi?nui?i,

copii оnzestra?i оntr-un domeniu oarecare se nasc оntr-un num?r mic, iar

personalit??i remarcabile, оnzestrate multilateral, adic? oameni geniali,

se nasc extrem de rar.

Na?terea copiilor geniali aminte?te оntrucвtva loteria. Juc?torii

reu?esc, de regul?, s? ghiceasc? unul-dou? numere, mult mai pu?ini – 3-4 ?i

cu totul pu?ini – 5-6 numere. iar оn dependen?? de ghicire se stabile?te

suma cв?tigului. Cu cвt mai mic? este probabilitatea ghicirii, cu atвt mai

valoros este cв?tigul. Ideea a fost exprimat? sugestiv de V. Polвnin.

«Na?terea geniului, – spunea el, – este cв?tigul realizat la o loterie

lipsit? aproape de cв?tiguri». Ne este dat foarte rar s? auzim despre

apari?ia copiilor cu talente deosebite. Una din aceste rare comunic?ri

senza?ionale a fost publicat? de ziarul japonez influent «Japan Times». Ea

se referea la Chim Iun Von, un seulez de trei ani, care vorbea la fel de

liber engleza ?i germana ca ?i coreeana, limba sa matern?. El rezolva cu o

nemaiv?zut? u?urin?? probleme dintre cele mai complicate, folosind оn acest

scop calculele diferen?iale ?i integrale. Chim Iu este me?ter la scrisul

caligrafic, scrie versuri foarte bune ?i cite?te ziarele. P?rin?ii acestui

fenomen – Chim Su Son, fizician, оn vвrst? de 33 de ani ?i Iu Mun Hiun,

cadru didactic la Universitatea din Seul, оn vвrst? de asemenea de 33 de

ani - au povestit c? оn a patra lun? dup? na?tere fiului i-au ap?rut dintr-

odat? 19 din?i, iar peste dou? zile el a оnceput s? rosteasc? cuvinte. La

?ase luni el a оnceput s? mearg? ?i s? memoreze din auzite denumiri de

copaci ?i de animale. La 1 an ?i o lun? Chim оnsu?ise destule cuvinte

engleze?ti, pentru a vorbi satisf?c?tor engleza.

Peste o lun? el a оnceput s? vorbeasc? germana. La un an ?i jum?tate a

оnceput s? scrie cu o pensul? mic?, ?i cu tu?, iar la doi ani a оnceput s?-

?i fac? оnsemn?ri zilnice. Multe dintre оnsemn?rile ?i desenele lui au fost

publicate оn ziarele din Seul. Deci, un adev?rat fenomen.

Un alt exemplu. Оn anul 1979 la sec?ia preg?titoare a Universit??ii din

Moscova a fost primit un b?ie?el de nou? ani – Jalil Said – din Afganistan.

Guvernul acestei ??ri a hot?rвt s?-l trimit? pentru continuarea studiilor

оn URSS la facultatea de mecanic? ?i matematica a USM (programa pentru

?coala medie el a оnsu?it-o оntr-un an). Jalil a venit оn Uniunea Sovietic?

оmpreun? cu tat?l s?u Cherim Said, care urma ?i el s?-?i fac? studiile la

Universitate.

Dup? o lun? ?i jum?tate de cursuri cu оnv???tori de limba rus?, Jalil a

оnceput s? оn?eleag? bine оntreb?rile care i se adresau, s? r?spund? la ele

?i adesea s-o fac? chiar pe traduc?torul pentru tat?l s?u. Dar la оnceput

lec?iile mergeau destul de prost. ?i doar atunci cвnd a fost schimbat modul

de instruire, luвndu-se ca baz? manualul de matematic?, treburile s-au

normalizat.

Care este explica?ia acestor cazuri? Ce rol i se atribuie eredit??ii ?i

ce rol mediului оn dezvoltarea talentelor cu totul ie?ite din comun?

Iat? ce scriu оn leg?tur? cu aceasta cunoscu?i savan?i Ia. Reghinschii ?i

A. Scvor?ov: «Ereditatea talentului? Exist? numeroase genealogii care o

confirm?: muzica оn familia Bah, astronomia pentru оntreaga genera?ie de

astronomi Cassini оn cadrul c?reia s-a desf??urat de la tat? la str?nepot

timp de 124 de ani continuitatea оn conducerea observatorului astronomic

din Paris; pictura оn familia Macovschii, matematica оn familia Bernulli.

Pe de alt? parte, оns?, оn majoritatea cazurilor оnzestrarea ereditar? este

determinat? de оmbinarea unui ?ir de оnsu?iri independente... Poate c?

anume оn polifactorialitate ?i se ascunde una din cauzele faptului c? chiar

?i оn familiile cu mul?i copii ale geniilor se n??teau atвt de rar copii

geniali». «Nu avem motive s? afirm?m c? exist? gene speciale ale

genialit??ii; formele de manifestare a talentului uman sunt atвt de variate

?i individual irepetabile, оncвt este mai verosimil s? fie considerate nu

urmarea unor gene speciale ale genialit??ii, ci rezultatul unor combina?ii

unice, irepetabile оn fiecare caz aparte ale unui ?ir оntreg de gene, care

fiecare оn parte nu determin? nici un efect remarcabil. Adev?rul este

confirmat ?i de faptul c? оn marea majoritate a cazurilor descenden?a

oamenilor de sam? este destul de obi?nuit?».

Din aceste opinii se poate trage urm?toarea concluzie general?: nu

ac?iunea unor oarecare gene izolate determin? formarea talentului. Fiecare

gen? aparte sau o grup? de gene condi?ioneaz? unele оnsu?iri pozitive

aparte (temperament, atrac?ie pentru ceva, aten?ie, memorie, spirit de

observa?ie, imagina?ie, capacitate de оn?elegere rapid? ?. a. m. d.), iar

оmbinarea оntвmpl?toare a unei mul?imi de asemenea оnsu?iri (?i, prin

Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75