Современная генетика
con?inut.
Actualmente, afar? de aceste dou? orient?ri diametral opuse, exist? ?i o
a treia, care оmbin? ambii factori: ereditatea ?i mediul ambiant. Prin
urmare, biologicul ?i socialul au rolul lor оn formarea оntregului psihic
uman ?i a specificului fiec?rei individualit??ii.
Omul se na?te cu multe predispozi?ii, care оn cursul vie?ii se pot
manifesta оntr-un mod sau altul оn dependen?? de anumite condi?ii.
Cuno?tin?ele ce le cap?t? fiecare om оn parte amplific? poten?a sa
intelectual?. Instruirea, educa?ia, diversele rela?ii sociale constituie
amplificatori ai dezvolt?rii inteligen?ei. Poten?ele apar ca ni?te
predispozi?ii biologice, iar mediul social, cultura – ca amplificatori ai
acestor predispozi?ii. Diferite medii sociale apar оn rezultatul ac?iunii
diferitor amplificatori. Propriet??ile biologice ne caracteristice speciei
umane nu pot fi dezvoltate la indivizii s?i, oricare ar fi mediul ce-i
оnconjoar?, ?i invers, poten?ele оnn?scute, care exist? оn stare latent?,
pot fi realizate prin crearea de condi?ii corespunz?toare lor.
Se poate oare diagnostica nivelul de inteligen??, aptitudinile mintale
ale omului? ?tiin?a contemporan? dispune de asemenea metode. Dintre ele
principale sunt dou?:
1. Studierea comparativ? a gemenilor;
2. Studierea aptitudinilor mintale prin teste de inteligen??.
Gemenii monovitelini avвnd acela?i genotip prezint? o foarte mare
asem?nare atвt somatic?, cвt ?i psihic?. Aceasta ofer? un material unic
pentru a studia atвt factorul ereditar, cвt ?i ac?iunea mediului оn
dezvoltarea intelectului. Deosebirile ?i asem?n?rile, ce se observ? la
gemenii monovitelini, dintr-o parte, ?i la gemenii bivitelini, din alta,
crescu?i оmpreun? sau separa?i unul de altul, ne demonstreaz? tocmai rolul
eredit??ii ?i a mediului оn manifestarea multor particularit??i, printre
care ?i ale celor intelectuale.
Nivelul de inteligen?? se m?soar? prin coeficientul intelectual (CI),
aflat prin aplicarea testelor de inteligen??. Testele m?soar? variate
propriet??i intelectuale, care se formeaz? ?i se dezvolt? оn decursul
vie?ii individuale. Rezultatele test?rilor efectuate de mai mul?i savan?i
au demonstrat, c? CI la gemenii monovitelini crescu?i оn acelea?i condi?ii
coincid cu 87%, la gemenii monovitelini crescu?i оn codi?ii diferite
coincid cu 75%, pe cвnd la gemenii bivitelini crescu?i оmpreun? sau separat
coinciden?a CI e numai de 50%.
Savantul american Iepsen a ajuns la concluzia c? 80% din coeficientul de
inteligen?? se datoreaz? eredit??ii ?i 20% – mediului.
Norma nivelului mintal este considerat? dezvoltarea medie. Dac?
reprezent?m acest lucru cu ajutorul unui grafic, atunci vom avea la mijloc
intelect normal, mai sus de linia normei – genii ?i supradota?i, iar sub
linie oligofrenii.
La oamenii geniali ?i supradota?i оn mai multe direc?ii CI constituie mai
mult de 100 de puncte. De ace?tea se nasc оn mediu cca 2%. La oamenii
talenta?i, cu inteligen?? foarte bun?, CI=80-100 puncte. Ei sunt dota?i
numai оntr-o oarecare direc?ie (muzic?, pictur?, matematic? etc.) ?i
sonstituie cca 15% din toat? popula?ia uman?. 20% le revin oamenilor
inteligen?i, care о?i ating culmea preg?tirii profesioniste оn cele mai
bune condi?ii de instruire. La ei CI=60-70 puncte. CI la media normal? e de
40-50 puncte prezentate de majoritatea dintre noi. Pentru mediocri, care
constituie 10-20% din popula?ie, se cer eforturi deosebite оn instruire, CI
la ei fiind egal numai cu 20-30 puncte. Oligofrenii (oameni incapabili)
lua?i оmpreun? (10%) constituie contingentul ?colilor speicale, CI e mai
mic de 10.
Oligofrenia de cele mai multe ori este rezultatul unor anomalii
cromozomice. Debilii mintali, de?i se afl? sub limit?, pot fi plasa?i оn
?coli speciale ?i ajuta?i s? se adapteze la via?? ?i la o munc? potrivit?
pentru ei.
Imbecilitatea ?i idiotismul sunt provocate de gene recisive, pe cвnd
debilii mintali rezult? datorit? eredit??ii poligenice. Astfel de copii de
regul? nu pot оnv??a s? citeasc? ?i s? scrie. Ei nu sunt оn stare s?
perceap? corect realitatea datorit? deregl?rii func?iei creierului. De
asemenea le este deranjat ?i limbajul atвt cel oral, cвt ?i cel scris. Ei
nu-?i pot concentra aten?ia s? asculte, s? judece, s? citeasc? ?i s?
socoat?.
Deci, la un cap?t al firului eredit??ii se afl? oligofrenii, contingentul
?colilor speciale, iar la alt cap?t – oameni supradota?i ?i geniali, cu
aptitudini deosebite. Оntre aceste dou? poluri se g?sesc to?i ceilal?i ce
reflect? dispersia heterogen? a capacit??ilor intelectuale la majoritatea
omenirii.
9.4.3. Aptitudinile ?i ereditatea
Оnsu?irile fizice ?i psihice care-i permit omului s? activeze cu succes
оn anumite domenii, se numesc aptitudini. Acestea pot fi generale ?i
speciale. Aptitudinile care asigur? succesul оntr-un ?ir de activit??i sunt
numite generale, iar cele care se manifest? numai оntr-un anumit domeniu de
activitate – speciale. O оmbinare original? a ac?iunilor, a cuno?tin?elor
este posibil? atunci cвnd omul e talentat. Talentul оi permite s? se
exprime original оn mai multe domenii. V. Belinschii spunea, c? omul
talentat vede оn lumea оnconjur?toare ceea ce al?ii nici nu observ?. Omul
talentat vede totul original, оn felul s?u. Sunt оns? oameni ale c?ror
aptitudini ating un nivel foarte оnalt de manifestare. Astfel de oameni
sunt numi?i genii.
Geniul e o fiin?? dotat? cu posibilitatea de a crea ceva nou, absolut
original. Oamenii geniali posed? tr?s?turi de caracter, au interese ?i
idealuri la fel ca ?i ceilal?i oameni. Cu toate acestea, ei sunt
deschiz?tori de noi c?i, de noi ere оn istorie, fac descoperiri оn domeniul
оn care о?i manifest? talentul, deschid noi ?coli оn ?tiin?? ?i art?.
Foarte laconic оn privin?a aceasta s-a exprimat O. de Balzac: «Minunea
geniului const? оn aceea, c? el seam?n? cu to?i, dar cu el nimeni».
Ce determin? apari?ia geniilor? Оn antichitate se considera, c? geniul
este alesul lui Dumnezeu ?i-i inspirat de puterea divin?. Existau p?reri,
cum c? geniul este un om, care iese din cadrul obi?nuitei norme de
dezvoltare. Geniul ?i nebunia erau puse al?turi.
Pe lвng? genii, care sunt foarte pu?ini la num?r, trebuie descoperi?i ?i
oameni talenta?i, care se nasc ceva mai des, sunt bine dota?i ?i contribuie
la progresul societ??ii. Mul?i savan?i au studiat problema aptitudinilor,
dota?iei, talentului, genialit??ii. Rezolvarea acestei probleme ca ?i a
celei consacrate inteligen?ei are trei solu?ii: unii consider? aceste
calit??i оnn?scute, al?ii – ob?inute datorit? instruirii ?i educa?iei; a
treia grup? recunoa?te оmbinarea celor doi – cel genetic ?i cel al
mediului. Marele pedagog V. Suhomlinschii sus?ine existen?a unor
predispozi?ii biologice, care trebuie s? fie eviden?iate la timp ?i
cultivate permanent. Eminentul matematician N. Lobacevschii e de p?rere c?
geniul se na?te ?i e convins, c? arta educatorului const? оn aceea ca s?
descopere geniul ?i s?-i dea libertate s? оnf?ptuiasc? poten?ele sale. Deci
?i V. Suhomlinschii ?i N. Lobacevschii sunt de aceia?i p?rere: talentul ?i
geniul sunt оnn?scute, dar trebuie s? fie scoase la iveal? ?i cultivate. E
necesar de condi?ii favorabile pentru ca acestea s? se manifeste.
Predispozi?iile sunt оnn?scute, iar manifestarea ?i perfec?ionarea lor
sunt rezultatul dezvolt?rii omului оn cursul vie?ii individuale ?i
adapt?rii lui la mediu prin educare ?i instruire. Aptitudinile pot apare de
la vвrsta fraged? pвn? la b?trвne?e. Cel mai devreme se manifest?
aptitudinile pentru matematic? ?i muzic?, poezie, pictur? ?i joc de ?ah.
Astfel, Mozart a оnceput s? compun? muzic? la vвrsta de 3 ani, Mendelson –
la 5 ani, Repin ?i Serov au оnceput s? fac? pictur? la 4 ani, primele
versuri ale lui A. Pu?chin au ap?rut la vвrsta de 8 ani, ale lui M.
Lermontov – la 9 ani. Hose Capablanca a ob?inut victoria la jocul de ?ah la
vвrsta de 4 ani, peste o zi dup? ce a v?zut pentru prima dat? cum se
joac?. Academicianul L. Landau la 14 ani оnva?? la dou? facult??i: de
chimie ?i de fizic? ?i matimatic?. Numai la 26 ani a devenit doctor
habilitat оn ?tiin?e.
Cercet?rile оntreprinse de geneticieni ?i psihologi demonstreaz? c?
biologicul о?i are rolul s?u predominant оn formarea ?i manifestarea
aptitudinilor de diferite niveluri. Aptitudinile, talentul, genialitatea
vor fi cu atвt mai dezvoltate cu cвt vor fi mai puternice ?i calitative
predispozi?iile оnn?scute ?i cu cвt vor fi mai favorabile condi?iile
sociale pentru manifestarea lor. Dup? cum subliniaz? savan?ii V.Timakov ?i
Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75
