RSS    

   Современная генетика

con?inut.

Actualmente, afar? de aceste dou? orient?ri diametral opuse, exist? ?i o

a treia, care оmbin? ambii factori: ereditatea ?i mediul ambiant. Prin

urmare, biologicul ?i socialul au rolul lor оn formarea оntregului psihic

uman ?i a specificului fiec?rei individualit??ii.

Omul se na?te cu multe predispozi?ii, care оn cursul vie?ii se pot

manifesta оntr-un mod sau altul оn dependen?? de anumite condi?ii.

Cuno?tin?ele ce le cap?t? fiecare om оn parte amplific? poten?a sa

intelectual?. Instruirea, educa?ia, diversele rela?ii sociale constituie

amplificatori ai dezvolt?rii inteligen?ei. Poten?ele apar ca ni?te

predispozi?ii biologice, iar mediul social, cultura – ca amplificatori ai

acestor predispozi?ii. Diferite medii sociale apar оn rezultatul ac?iunii

diferitor amplificatori. Propriet??ile biologice ne caracteristice speciei

umane nu pot fi dezvoltate la indivizii s?i, oricare ar fi mediul ce-i

оnconjoar?, ?i invers, poten?ele оnn?scute, care exist? оn stare latent?,

pot fi realizate prin crearea de condi?ii corespunz?toare lor.

Se poate oare diagnostica nivelul de inteligen??, aptitudinile mintale

ale omului? ?tiin?a contemporan? dispune de asemenea metode. Dintre ele

principale sunt dou?:

1. Studierea comparativ? a gemenilor;

2. Studierea aptitudinilor mintale prin teste de inteligen??.

Gemenii monovitelini avвnd acela?i genotip prezint? o foarte mare

asem?nare atвt somatic?, cвt ?i psihic?. Aceasta ofer? un material unic

pentru a studia atвt factorul ereditar, cвt ?i ac?iunea mediului оn

dezvoltarea intelectului. Deosebirile ?i asem?n?rile, ce se observ? la

gemenii monovitelini, dintr-o parte, ?i la gemenii bivitelini, din alta,

crescu?i оmpreun? sau separa?i unul de altul, ne demonstreaz? tocmai rolul

eredit??ii ?i a mediului оn manifestarea multor particularit??i, printre

care ?i ale celor intelectuale.

Nivelul de inteligen?? se m?soar? prin coeficientul intelectual (CI),

aflat prin aplicarea testelor de inteligen??. Testele m?soar? variate

propriet??i intelectuale, care se formeaz? ?i se dezvolt? оn decursul

vie?ii individuale. Rezultatele test?rilor efectuate de mai mul?i savan?i

au demonstrat, c? CI la gemenii monovitelini crescu?i оn acelea?i condi?ii

coincid cu 87%, la gemenii monovitelini crescu?i оn codi?ii diferite

coincid cu 75%, pe cвnd la gemenii bivitelini crescu?i оmpreun? sau separat

coinciden?a CI e numai de 50%.

Savantul american Iepsen a ajuns la concluzia c? 80% din coeficientul de

inteligen?? se datoreaz? eredit??ii ?i 20% – mediului.

Norma nivelului mintal este considerat? dezvoltarea medie. Dac?

reprezent?m acest lucru cu ajutorul unui grafic, atunci vom avea la mijloc

intelect normal, mai sus de linia normei – genii ?i supradota?i, iar sub

linie oligofrenii.

La oamenii geniali ?i supradota?i оn mai multe direc?ii CI constituie mai

mult de 100 de puncte. De ace?tea se nasc оn mediu cca 2%. La oamenii

talenta?i, cu inteligen?? foarte bun?, CI=80-100 puncte. Ei sunt dota?i

numai оntr-o oarecare direc?ie (muzic?, pictur?, matematic? etc.) ?i

sonstituie cca 15% din toat? popula?ia uman?. 20% le revin oamenilor

inteligen?i, care о?i ating culmea preg?tirii profesioniste оn cele mai

bune condi?ii de instruire. La ei CI=60-70 puncte. CI la media normal? e de

40-50 puncte prezentate de majoritatea dintre noi. Pentru mediocri, care

constituie 10-20% din popula?ie, se cer eforturi deosebite оn instruire, CI

la ei fiind egal numai cu 20-30 puncte. Oligofrenii (oameni incapabili)

lua?i оmpreun? (10%) constituie contingentul ?colilor speicale, CI e mai

mic de 10.

Oligofrenia de cele mai multe ori este rezultatul unor anomalii

cromozomice. Debilii mintali, de?i se afl? sub limit?, pot fi plasa?i оn

?coli speciale ?i ajuta?i s? se adapteze la via?? ?i la o munc? potrivit?

pentru ei.

Imbecilitatea ?i idiotismul sunt provocate de gene recisive, pe cвnd

debilii mintali rezult? datorit? eredit??ii poligenice. Astfel de copii de

regul? nu pot оnv??a s? citeasc? ?i s? scrie. Ei nu sunt оn stare s?

perceap? corect realitatea datorit? deregl?rii func?iei creierului. De

asemenea le este deranjat ?i limbajul atвt cel oral, cвt ?i cel scris. Ei

nu-?i pot concentra aten?ia s? asculte, s? judece, s? citeasc? ?i s?

socoat?.

Deci, la un cap?t al firului eredit??ii se afl? oligofrenii, contingentul

?colilor speciale, iar la alt cap?t – oameni supradota?i ?i geniali, cu

aptitudini deosebite. Оntre aceste dou? poluri se g?sesc to?i ceilal?i ce

reflect? dispersia heterogen? a capacit??ilor intelectuale la majoritatea

omenirii.

9.4.3. Aptitudinile ?i ereditatea

Оnsu?irile fizice ?i psihice care-i permit omului s? activeze cu succes

оn anumite domenii, se numesc aptitudini. Acestea pot fi generale ?i

speciale. Aptitudinile care asigur? succesul оntr-un ?ir de activit??i sunt

numite generale, iar cele care se manifest? numai оntr-un anumit domeniu de

activitate – speciale. O оmbinare original? a ac?iunilor, a cuno?tin?elor

este posibil? atunci cвnd omul e talentat. Talentul оi permite s? se

exprime original оn mai multe domenii. V. Belinschii spunea, c? omul

talentat vede оn lumea оnconjur?toare ceea ce al?ii nici nu observ?. Omul

talentat vede totul original, оn felul s?u. Sunt оns? oameni ale c?ror

aptitudini ating un nivel foarte оnalt de manifestare. Astfel de oameni

sunt numi?i genii.

Geniul e o fiin?? dotat? cu posibilitatea de a crea ceva nou, absolut

original. Oamenii geniali posed? tr?s?turi de caracter, au interese ?i

idealuri la fel ca ?i ceilal?i oameni. Cu toate acestea, ei sunt

deschiz?tori de noi c?i, de noi ere оn istorie, fac descoperiri оn domeniul

оn care о?i manifest? talentul, deschid noi ?coli оn ?tiin?? ?i art?.

Foarte laconic оn privin?a aceasta s-a exprimat O. de Balzac: «Minunea

geniului const? оn aceea, c? el seam?n? cu to?i, dar cu el nimeni».

Ce determin? apari?ia geniilor? Оn antichitate se considera, c? geniul

este alesul lui Dumnezeu ?i-i inspirat de puterea divin?. Existau p?reri,

cum c? geniul este un om, care iese din cadrul obi?nuitei norme de

dezvoltare. Geniul ?i nebunia erau puse al?turi.

Pe lвng? genii, care sunt foarte pu?ini la num?r, trebuie descoperi?i ?i

oameni talenta?i, care se nasc ceva mai des, sunt bine dota?i ?i contribuie

la progresul societ??ii. Mul?i savan?i au studiat problema aptitudinilor,

dota?iei, talentului, genialit??ii. Rezolvarea acestei probleme ca ?i a

celei consacrate inteligen?ei are trei solu?ii: unii consider? aceste

calit??i оnn?scute, al?ii – ob?inute datorit? instruirii ?i educa?iei; a

treia grup? recunoa?te оmbinarea celor doi – cel genetic ?i cel al

mediului. Marele pedagog V. Suhomlinschii sus?ine existen?a unor

predispozi?ii biologice, care trebuie s? fie eviden?iate la timp ?i

cultivate permanent. Eminentul matematician N. Lobacevschii e de p?rere c?

geniul se na?te ?i e convins, c? arta educatorului const? оn aceea ca s?

descopere geniul ?i s?-i dea libertate s? оnf?ptuiasc? poten?ele sale. Deci

?i V. Suhomlinschii ?i N. Lobacevschii sunt de aceia?i p?rere: talentul ?i

geniul sunt оnn?scute, dar trebuie s? fie scoase la iveal? ?i cultivate. E

necesar de condi?ii favorabile pentru ca acestea s? se manifeste.

Predispozi?iile sunt оnn?scute, iar manifestarea ?i perfec?ionarea lor

sunt rezultatul dezvolt?rii omului оn cursul vie?ii individuale ?i

adapt?rii lui la mediu prin educare ?i instruire. Aptitudinile pot apare de

la vвrsta fraged? pвn? la b?trвne?e. Cel mai devreme se manifest?

aptitudinile pentru matematic? ?i muzic?, poezie, pictur? ?i joc de ?ah.

Astfel, Mozart a оnceput s? compun? muzic? la vвrsta de 3 ani, Mendelson –

la 5 ani, Repin ?i Serov au оnceput s? fac? pictur? la 4 ani, primele

versuri ale lui A. Pu?chin au ap?rut la vвrsta de 8 ani, ale lui M.

Lermontov – la 9 ani. Hose Capablanca a ob?inut victoria la jocul de ?ah la

vвrsta de 4 ani, peste o zi dup? ce a v?zut pentru prima dat? cum se

joac?. Academicianul L. Landau la 14 ani оnva?? la dou? facult??i: de

chimie ?i de fizic? ?i matimatic?. Numai la 26 ani a devenit doctor

habilitat оn ?tiin?e.

Cercet?rile оntreprinse de geneticieni ?i psihologi demonstreaz? c?

biologicul о?i are rolul s?u predominant оn formarea ?i manifestarea

aptitudinilor de diferite niveluri. Aptitudinile, talentul, genialitatea

vor fi cu atвt mai dezvoltate cu cвt vor fi mai puternice ?i calitative

predispozi?iile оnn?scute ?i cu cвt vor fi mai favorabile condi?iile

sociale pentru manifestarea lor. Dup? cum subliniaz? savan?ii V.Timakov ?i

Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75


Новости


Быстрый поиск

Группа вКонтакте: новости

Пока нет

Новости в Twitter и Facebook

                   

Новости

© 2010.