RSS    

   Современная генетика

se nume?te clonare.

Оn principiu, nu exist? nici o piedic? оn vederea clon?rii оn acest mod a

oric?ror specii de animale.

Cв?iva ani оn urm? J. Herdon din Chembridj (Anglia) a ob?inut un mormoloc

care practic nu avea «mam?». El a recoltat dintr-un intestin de broasc? o

celul? somatic? (diploid?), a extras din ea nucleul ?i l-a implantat оn

ovulul unei alte broa?te. Totodat?, nucleul din ovul fusese nimicit prin

iradiere cu raze ultraviolete Оn acest fel оntreaga garnitur? de gene noul

organism o ob?inea de la unul din p?rin?i. Mormolocul era, bineоn?eles,

copia genetic? absolut? a broa?tei de la care s-a «оmprumutat» nucleul

celular. Оntr-un alt centru ?tiin?ific din Anglia (Oxford) D. Bromholl a

reu?it s? implanteze nucleul extras dintr-o celul? somatic? оn ovulul de

epure. De remarcat c? doctorul Bromholl a folosit celule care au crescut

mul?i ani la rвnd оn cultur? de ?esut оn afara organismului (in vitro).

Anume cu asemenea celule a fecundat ovulul, nucleul c?ruia era nimicit

ini?ial prin iradiere cu raze ultraviolete.

Ovulul fecundat a fost implantat оn uterul iepuroaicei, care оndeplinea

rolul de incubator viu. Оn consecin??, s-a dezvoltat un embrion ale c?rui

gene con?ineau numai gene ale iepurelui (mort demult) celulele c?ruia

fuseser? cultivate in vitro. O adev?rat? reоnviere!

Conform opiniei unor exper?i, оn anii apropia?i va fi elaborat? o

metodic? general accesibil? ?i ieftin? de оnmul?ire «prin plombagin?» a

vitelor cornute mari ?i a altor animale domestice. O atare metodic? va avea

ca obiectiv ob?inerea de celule extrase din ?esuturile unor indivizi

animali remarcabili, stimularea femelelor оn producerea unui num?r mare de

ovule (aceasta deja se realizeaz?), fecunda?ia cu nuclee de celule somatice

(atвt de la masculi, cвt ?i de la femele-recordiste) a acestor ovule (ale

c?ror gene au fost ini?ial distruse prin iradiere) ?i implantarea ovulelor

la mame adoptive.

9.3 Genetica ?i pedagogia

9.3.1 Genotipul ?i mediul social

Probabil, c? nu o dat? ne-am оntrebat, de ce nu fiecare om poate fi f?cut

compozitor, pictor, scriitor sau matematician? De ce unul оncepe s? compun?

versuri оnc? de pe b?ncile ?colii, iar altul nu reu?e?te s-o fac? chiar ?i

dup? ce оnsu?e?te toate tainele compunerii versurilor? Acela?i lucru se

poate spune ?i despre cele mai оnalte performan?e sportive: oricвte

eforturi ?i timp nu s-ar cheltui pentru antrenamente, nu fiecare poate s?

devin? campion olimpic. De ce un om se poate abate u?or de la drumul drept

?i deveni delincvent, iar altul r?mвne neclintit chiar оn оmprejur?ri care

оl pun la оncerc?ri dintre cele mai grele?

Toate aceste «deceuri» au un singur r?spuns: to?i oamenii sunt diferi?i.

Fiecare о?i are genotipul s?u pe baza c?ruia, оn rela?ie cu mediul, se

formeaz? particularit??ile omului, inclusiv ?i cele psihice. Оn afar? de

aceasta, asupra form?rii psihicului o mare оnrвurire o are educa?ia,

оncepвnd din primele zile ale apari?iei pe lume a noului om.

Mult timp pe savan?i ?i pe pedagogi i-a fr?mвntat urm?toarea оntrebare:

оn ce mod conlucreaz? оn lupta pentru viitorul om ereditatea, mediul ?i

educa?ia? Cu alte cuvinte, cui dintre ace?ti trei factori оi apar?ine rolul

hot?rвtor оn formarea personalit??ii?

Unii considerau c? formarea esen?ei sociale a omului, dezvoltarea

personalit??ii depinde оn totalitate de ereditate. Va fi omul bun sau r?u,

curajos sau fricos, harnic sau un lene? toate acestea, dup? opinia lor,

sunt programate dinainte оn ereditate.

Nu este greu s? ne d?m sama c? acest punct de vedere este nu numai

nefundamentat, dar ?i оntr-o anumit? m?sur? d?un?tor, deoarece nu rareori

el serve?te drept paravan celor care nu ?tiu sau nu doresc s? se preocupe

de educa?ie: toate deficien?ele din educa?ie le pun оn sama «eredit??ii

proaste», оmpotriva c?reia educa?ia ar fi, chipurile, neputincioas?. Ea

este d?un?toare ?i оn alt? privin??. S? ne imagin?m urm?toarea situa?ie.

F?cвnd totalurile anului ?colar оnv???torul d? scurte caracteristici

fiec?rui elev. De exemplu, «Scutaru este silitor, perseverent, sвrguincios.

Succesele lui au depins оn mare m?sur? de h?rnicia ?i sвrguin?a cu care a

muncit» – dup? aceste cuvinte cel caracterizat va c?uta pe viitor s? se

manifeste ?i mai оn deplin?tatea acestor calit??i. «Dar iat? c? Ciobanu a

reu?it totul f?r? mult efort. Este un talent оnn?scut». La ce se poate

gвndi vizatul Ciobanu dup? aceste cuvinte? E bine c? totul оi merge u?or ?i

оn toate izbute?te. Dar оn caracteristic? nu s-a pomenit despre atitudinea

sa fa?? de оnv???tur?, fa?? de munca ob?teasc?. Reiese c? nu el a ob?inut

rezultate bune, ci ele au venit singure, de la sine. Dar oare aceast?

insinuare nu reprezint?, de fapt, o minimalizare a personalit??ii lui

Ciobanu, o negare a «eu»-lui s?u?

P?rta?ii altor tendin?e considerau c? to?i oamenii se nasc cu aptitudini

naturale egale ?i dac? educatorii nu-?i vor precupe?i eforturile, iar

copiii nu se vor l?sa pe tвnjal?, apoi fiecare ar putea s? ajung?, de

exemplu, la nivelul lui Mozart ?i Eminescu, Pu?chin ?i Repin. Urmвnd

acestei logici, s-ar p?rea c? este tot a?a de u?or s? se formeze

personalitatea omului prin intermediul instruirii ?i educa?iei, cum se

poate face din lut orice figur?. ?i acest punct de vedere s-a dovedit

lipsit de valabilitate. Fiecare pedagog cunoa?te faptul c? atвt

temperamentele, cвt ?i оnclina?iile, ?i capacit??ile copiilor – toate sunt

diferite. Fiecare elev, fiecare om, оn general, este o personalitate

irepetabil?, cu caracterul s?u deosebit, cu un mod personal de gвndire,

memorare, de aten?ie. Unul toat? via?a nu mai ajunge s? aib? ureche

muzical?, iar altul compune muzic? de la ?ase ani. Un elev abia de poate

pricepe legea lui Culon, оn schimb, poate deosebi dup? glas orice pas?re,

altul rezolv? ecua?ii diferen?iale, iar altul nu poate s? deosebeasc? teiul

de ar?ar.

«Dac? to?i oamenii ar avea acelea?i aptitudini, – spune A. C. Scvor?ov,

cunoscut biolog-evolu?ionist, – din aceasta ar reie?i c? ?i omenirea luat?

оn оntregime n-ar prezenta o diversitate de talente poten?iale mai bogat?

decвt un om oarecare. Este, probabil, o idee prea s?r?cit? despre

omenire...»

Este un adev?r incontestabil faptul c? spiritul de observa?ie, aten?ia,

memoria, h?rnicia ?. a. m. d. contribuie la dezvoltarea aptitudinilor, la

afirmarea talentului. Chiar ?i un astfel de artist genial al cuvвntului ca

Tolstoi ?i el a fost nevoit s? retranscrie «R?zboi ?i pace» de 8 ori! Dar

al?ii ar fi gata s?-?i transcrie lucr?rile la nesfвr?it f?r?, оns?, s? aib?

?ansa de a ajunge vre-odat? la оn?l?imea lui Tolstoi.

Apropo, fiindc? veni vorba de memorie. ?i ea este diferit? la diferi?i

oameni. Chiar dac? ar fi s? fie antrenat? la nesfвr?it, la majoritatea

oamenilor memoria-i... «ca memoria»; unii au dezvoltat? memoria vizual?,

al?ii pe cea mintal? (logic?, auditiv?), sau ?i pe una, ?i pe alta. Dar se

оntвlnesc ?i oameni cu o memorie fenomenal?. I. Andronicov povestea despre

I. Sollertinechii, care avea o memorie cu totul ie?it? din comun. Aruncвnd

o privire asupra unor pagini de text, pe care le vedea pentru prima oar?,

el оntorcea cartea ?i spunea: «Controleaz?». ?i orice pagin? nu i-ar fi

fost numit?, el o reproducea pe de rost. Cвnd a fost rugat s?-?i aminteasc?

ce era tip?rit оn josul paginii 212 din volumul doi al operelor complecte

ale lui N. V. Gogol din ultima edi?ie a AES (Asocia?ia Editurilor de Stat),

Sollertinechii, chibzuind cвteva momente, a redat integral ?i f?r? nici o

gre?eal? textul: «Laud? ?ie, artiste, vivat Andrei Petrovici –

recenzentului cum se vede оi pl?cea fami-... «Iart?-ne, Ivan Ivanovici, dar

ce e cu acest «fami-? – «Fami-? – a r?spuns el cu nep?sare, de parc? ar fi

fost оn firea lucrurilor, – «fami-» este prima jum?tate a cuvвntului

familiaritate, numai c? «-liaritate» vine de acum pe pagina dou? sute

treisprezece».

Este pu?in probabil c? doar cu ajutorul antrenamentelor fiecare din noi

ar putea s?-?i formeze un asemenea nivel de dezvoltare a memoriei. ?i e

p?cat.

Exemplele prezentate vin s? ne conving? de faptul c? asupra form?rii

profilului individual al capacit??ilor omului exercit? o anumit? influen??

?i ereditatea, ?i mediul оn оn?elesul cel mai larg al no?iunii. Pe lвng?

ac?iunea mediului, genotipul determin? ?i el dezvoltarea general? a

copilului ?i succesele lui la оnv???tur?. Un debil mintal se alege cu

foarte pu?in chiar ?i de pe urma celei mai bune instruiri, оn timp ce un om

n?scut cu aptitudini geniale reu?e?te оn mod obi?nuit multe f?r? ajutorul

cвt de cвt оnsemnat al cuiva. Dar pentru majoritatea copiilor de ambian?a

Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75


Новости


Быстрый поиск

Группа вКонтакте: новости

Пока нет

Новости в Twitter и Facebook

                   

Новости

© 2010.