Современная генетика
urmare, ?i a genelor care le determin?) оntr-un singur individ contribuie
la dezvoltarea maxim? a capacit??ilor sale – adic? a talentului.
Probabilitatea оmbin?rii оntr-o singur? persoan? a majorit??ii оnsu?irilor
pozitive e foarte mic? – de aici ?i raritatea apari?iei lor оn lume. Tot
odat?, se cunoa?te c? nu toate genele se manifest? оntr-un mediu sau altul
?i c? genele asem?n?toare о?i manifest? оn chip diferit ac?iunea оn
condi?ii de mediu diferite. Prin urmare, оnsu?i mediul «potrive?te»
ac?iunea fiec?reia dintre gene sau a unor blocuri de gene unul fa?? de
altul, «?lefuindu-le» efectul general. Tot mediul este cel care joac? rol
de «punct de trecere», aprobвnd sau anulвnd aceast? ac?iune general?,
adic? stimuleaz? sau inhibeaz? o ac?iune sau alta a individului. Оn acest
cadru o importan?? colosal? o are instruirea ?i educa?ia orientat?. Se
оn?elege de la sine c? dac? elevul sau studentul nu poate s? asimileze
ceva, dar o dore?te, el va fi, pe drept, recompensat, dac?, оns?, este
capabil, dar lene?, pe bun? dreptate, va fi mustrat. ?i deoarece toate
aceste calit??i determin? rela?iile dintre oameni, manifestarea lor va fi
apreciat? оn chip diferit, оn dependen?? de condi?iile concrete ale
mediului social.
Оn ce prive?te seulezul de 3 ani Chim, nici acest caz nu con?ine nimic
supranatural. Pur ?i simplu, exemplul ilustreaz? o dat? оn plus
posibilitatea manifest?rii foarte de timpuriu ?i оn diverse domenii a unor
capacit??i poten?iale enorme. ?tiin?a nu dispune оnc? de informa?ie
suficient? asupra modului оn care recep?ioneaz? lumea оnconjur?toare
copilul оn perioada dezvolt?rii sale embrionare. Nu este exclus c? anume
aceast? perioad? este fundamental?, hot?rвtoare оn formarea psihicului ?i,
prin urmare, ?i a personalit??ii omului. Оn perioada embrionar? dezvoltarea
creierului este determinat? de programul .genetic. Programul genetic, –
scrie cunoscutul geneticiian sovietic, academicianul N. P. Dubinin, –
asigur? posibilitatea manifest?rii sferei spiritual suprabiologice a
omului, iar condi?iile sociale transform? aceast? posibilitate оn
realitate оn procesul activit??ii de munc?, social de produc?ie a
oamenilor, legat? de dezvoltarea vorbirii ?i оnrвurind asupra form?rii
gвndirii logico-abstracte». Nu este exclus c? оn viitor no?iunea «mediu
social» se va complecta cu starea psihic?, emotiv? оn care se afl?
viitoarea mam? оn perioada gravidit??ii. Doar ?i ea este diferit? la
diferite mame ?i chiar la una ?i aceea?i mam? la sarcini diferite.
9.3.3 Embriogenetica ?i pedagogia
Dac? a?i fost mai mul?i copii оn familie, pute?i – s-o оntreba?i pe mama,
cum se sim?ea ea cвnd a?tepta un copil sau altul. Mul?i о?i manifest? оnc?
de pe atunci temperamentul...
Momentul fecunda?iei ovulului este, de fapt, momentul na?terii unei noi
vie?i. Pвn? la el celulele sexuale au parcurs o cale lung? de diferen?iere
?i specializare оn conformitate cu programul genetic al fiec?ruia dintre
p?rin?i. Dup? unirea gametului mascul cu cel femel ?i formarea zigotului,
оncepe ac?iunea coordonat? a dou? programe genetice ?i realizarea
consecvent? a informa?iei ereditare, pe care o con?in, pe parcursul
оntregului proces de dezvoltare individual?.
De acum la a optsprezecea zi de la concep?ie оncepe s? bat? inima noii
fiin?e, la dou? luni organele оi sunt оn temei formate, iar la trei luni ea
se manifest? оn toat? plin?tatea: se poate stabili ce este b?iat sau fat?.
La patru luni EL sau EA оncep s?-?i caute o pozi?ie mai comod?, iar la
cinci unii о?i manifest? deja caracterul. La acest moment copilul simte ?i
retr?ie?te toate bucuriile ?i emo?iile mamei, fiind foarte sensibil la
dispozi?ia ei ?i reac?ionвnd оn mod corespunz?tor.
Se pare c? оn parte la acest fundament se referea L. N. Tolstoi cвnd
scria: «Oare nu atunci am ob?inut eu tot cu ceea ce tr?iesc оn momentul de
fa??, ?i am agonisit atвt de mult, atвt de repede, оncвt оn оntreaga via??
ce a urmat nu am reu?it s? cap?t nici a suta parte cвt c?p?tasem оnainte?
De la un copil de cinci ani ?i pвn? la mine e un singur pas. De la un nou-
n?scut pвn? la un copil de cinci ani e o distan?? cumplit?. De la embrion
pвn? la nou-n?scut e o pr?pastie, iar de la ne existen?? pвn? la embrion se
оntinde nu o pr?pastie, ci ceva de neconceput».
Оn psihologie ?i pedagogie se obi?nuie?te s? .se considere c? omul nu se
na?te personalitate, ci devine ca atare. ?i aceasta este оntr-adev?r a?a,
deoarece personalitatea a оnceput s? semnifice cel mai adesea
individualitatea оn raporturile ei sociale. Dar atunci ce urmeaz? s? se
considere na?terea omului-apari?ia lui pe lume sau momentul ini?ial al
dezvolt?rii sale оn uterul mamei? Doar acele nou? luni care urmeaz? dup?
momentul concep?iei noului om sunt mult mai bogate оn informa?ie decвt
mul?i dintre anii ce vor urma.
«Pot s? demonstrez c? multe din ceea ce consider?m specific uman, c?p?tat
de om dup? na?tere, оn realitate se con?ine оn genetica noastr?, se afl? оn
natura noastr? оn forma unor raporturi fixate ale structurilor nervoase», –
scria remarcabilul fiziolog, academicianul P. Anohin. Aceast? declara?ie
permite s? se considere c? formarea personalit??ii оncepe .in procesul
dezvolt?rii embrionare a copilului, iar manifestarea particularit??ilor ei
оncepe la diferi?i oameni оn momente diferite. Nu f?r? temei se spune
devenirea, ?i nu apari?ia personalit??ii; ?i nu a personalit??ii оn
general, ci a unui om concret.
«Nu este exclus, - scrie cunoscutul psiholog Ia. L. Colominechii, – c?
оntr-un viitor nu prea оndep?rtat s? se formeze un domeniu special al
pedagogici – pedagogia embrionar?, ?tiin?a despre ac?iunea direct? ?i
indirect? (prin intermediul psihicului ?i organismului mamei) asupra
form?rii psihicului omului оn perioada dezvolt?rii sale embrionare».
Ideea c? fiecare om vine pe lume cu un ansamblu variat de capacit??i a
devenit una din tezele de baz? ale concep?iei umaniste despre om. Aproape
оn fiecare om exist? capacit??i spirituale poten?ial nelimitate. A fost
demonstrat c? miliardele de celule ale creierului omenesc sunt capabile s?
оnf?ptuiasc? o munc? cu adev?rat titanic?; problema e, оn ce mod se pot
mobiliza ?i folosi la maximum colosalele lor posibilit??i. Оntr-un
laborator de psihologie a fost efectuat? o experien?? оn care ex-campionul
lumii la ?ah M. Tal a jucat ?ah cu persoana supus? examin?rii. Trei partide
acesta le-a jucat оn stare obi?nuit?, iar alte trei-оn stare de hipnoz?,
insuflвndu-i-se chipul unuia dintre ?ahi?tii remarcabili din trecut. Tal a
cв?tigat. Dup? seans el ?i-a caracterizat оn felul urm?tor partenerul:
«Оnainte de hipnoz? am jucat cu o persoan? care abia mi?ca figurile. Оn
stare de hipnoz?, оns?, оn fa?a mea st?tea un cu totul alt om, expansiv,
energic, оndr?zne?, care juca cu dou? categorii mai bine».
O persoan? este considerat? capabil?, dac? manifest? un interes deosebit
pentru vre-o preocupare ?i dac? оn acest caz ea оnsu?e?te mai repede ?i mai
u?or decвt al?ii cuno?tin?ele, deprinderile, metodele corespunz?toare, dac?
ob?ine succese оn domeniul respectiv.
Dar оn caz c? nu ob?ine nici un fel de succese? Trebuie considerat?
incapabil?? Oameni incapabili nu exist?, exist? oameni care nu ?i-au
valorificat capacit??ile, oameni care «?i-au оngropat talentul».
Оn prezent a devenit ca nici odat? acut? problema determin?rii
hipertimpurii a profilului capacit??ilor copilului, ale adolescentului,
pentru a i se putea alege direc?ia de instruire ?i de preg?tire
profesional?, care i-ar asigura ?i cuno?tin?ele, ?i dragostea pentru
ocupa?ia, pe care el o va exercita cu maxim? d?ruire, ?i deci ob?inвnd
maximum de satisfac?ie.
Capacit??ile remarcabile se pot оmbina cu o memorie auditiv? obi?nuit?; o
memorie vizual? obi?nuit?-cu o capacitate de a reac?iona rapid. Eforturile
enorme care se depun pentru ob?inerea instruirii muzicale pot s? nu dea
nici m?car o parte mic? din efectul pe care l-ar da cultivarea la acela?i
copil a aptitudinilor sale matematice sau lingvistice.
Cu alte cuvinte, fiecare adolescent, p?rin?ii ?i pedagogii acestui
adolescent trebuie s?-i cunoasc? p?r?ile slabe ?i cele tari ale profilului
capacit??ilor cu care este оnzestrat.
Fiecare om este poten?ial оnzestrat pentru a activa оntr-un anumit
domeniu mai eficient ca al?ii. Doar registrul capacit??ilor umane este
infinit, iar num?rul profesiilor trece peste 40 de mii. Prin urmare, rar om
care s? nu fie оnzestrat cu un num?r de aptitudini suficiente pentru a
putea munci creator, cu toat? d?ruirea, pentru a se putea realiza plenar.
Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75