Современная генетика

Palmiter ?i R. Brinster consta оn urm?toarele. La оnceput a fost creat?

gena artificial?, compus? dintr-un sector de reglare – promotor al uneia

din genele ?oarecelui, ?i o gen? structural?, ce codific? hormonul de

cre?tere a ?obolanului. Apoi copiile genei artificiale au fost inserate оn

pronucleele feminine ale ovulelor ?oarecilor, dup? care aceste ovule se

implantau ?oarecilor, care jucau rolul de mame adoptive. La ?apte din 21 de

?oricei nou-n?scu?i a fost descoperit? expresia genei hormonului de

cre?tere a ?obolanului – cu alte cuvinte, genele ?obolanului au оnceput s?

func?ioneze оn organismul ?oarecelui. Numai unul dintre cei ?apte ?oareci a

crescut pвn? la o m?rime normal? – ceilal?i erau mult mai mari ?i cre?teau

mai repede decвt cei obi?nui?i. Este u?or de оn?eles: la ace?ti ?oareci

«transgeni» (cu gene transplantate) оn serul sвngelui se aflau foarte mul?i

hormoni de cre?tere – la unii de 800 de ori peste norm?!

Astfel, prima dat? introducerea ADN-ului str?in a provocat un efect

extern foarte pronun?at. Afar? de aceasta, deoarece s-a reu?it s? se

demonstreze c? 10 dintre cei 19 urma?i ai unuia din masculii transgeni au

mo?tenit hormonul «str?in» de cre?tere, aceasta poate servi drept dovad? a

faptului c? astfel se va putea ob?ine mo?tenirea caracterelor ?i

propriet??ilor programate de c?tre savan?i.

Aceast? orientare poate g?si aplicare оn practica zootehniei, bun?oar? la

stimularea cre?terii animalelor ?i sporirea randamentului de lapte. O

confirmare a acestui fapt sunt experien?ele efectuate recent asupra oilor.

Savan?ii australieni au creat pentru prima dat? оn lume o oaie

«transgen?», introducвnd оn embrion o gen? responsabil? de produc?ia

hormonului de cre?tere la oi. A fost un pas оnainte pe calea cre?rii unor

animale mai mari, care cresc repede, precum ?i a acceler?rii procesului de

selec?ie оn zootehnie.

Gena hormonului de cre?tere la oi a fost inserat? оn embrion, atunci cвnd

acesta era compus dintr-o singur? celul?. Apoi celula a fost implantat?

оntr-o alt? oaie, оn care a crescut mielul. Cercet?rile de laborator au

ar?tat, conform spuselor lui T. Scot, conduc?torul experimentului, c?

genele noi s-au inserat оn celulele «transgene».

Dac? experimentul va reu?i, aceast? metod? va permite s? se ob?in?

animale de 1,5 ori mai mari, care cresc de 1,3 ori mai repede decвt de

obicei.

Transplantul genetic al lui Scot este rezultatul unei munci de peste trei

ani. El este considerat оn sferele ?tiin?ifice drept un pas fundamental

оnainte, care va conduce la o abordare nou? оn principiu оn ce prive?te

оnmul?irea animalelor agricole.

Experien?e asem?n?toare se fac ?i cu popula?iile marine. Din cauza

mic?or?rii rezervelor de pe?te din Oceanul mondial se studiaz?

posibilitatea cre?rii unei re?ele largi de ferme marine, оn care lumea

animal? a m?rilor se va afla sub controlul omului. Dar principalele

obstacole оn realizarea acestui scop sunt: poluarea cu substan?e toxice a

apelor litoralului m?rii, bolile infec?ioase ale pe?tilor ?i cre?terea lor

relativ lent?. Оn leg?tur? cu aceasta D. Pauers ?i colaboratorii s?i (SUA)

au elaborat metode de inginerie genic? оn scopul de a accelera cre?terea

pe?tilor, precum ?i pentru a le elabora rezisten?a la temperaturi joase, la

substan?e toxice ?i la agen?i patogeni ai bolilor infec?ioase. Pentru a

m?ri viteza de cre?tere a pe?tilor se folose?te gena clonat? a hormonului

de cre?tere a mamiferelor, care seam?n? mult cu gena analog? a pe?tilor.

Savan?ii americani au constatat c? introducerea acestei gene оn icrele

fecundate ale unor specii de pe?ti provoac? o sporire sim?itoare a ritmului

lor de cre?tere. Ei au efectuat de asemenea experien?e de transplantare a

genelor, care le acord? pe?tilor rezisten?? fa?? de temperaturile sc?zute.

Aceste gene codific? formarea proteinelor cu propriet??i de antigen. Una

dintre aceste proteine este оn stare s? adi?ioneze cristale foarte mici de

ghea??, sc?zвnd astfel cu 1 – 2°CE temperatura de оnghe?are a lichidului.

Aceste proteine au fost separate din ?esuturile speciilor de pe?ti din

Antarctida.

?i, оn sfвr?it, a treia orientare este utilizarea genelor care codific?

proteinele metalotioneinei, care fixeaz? compu?ii toxici, de exemplu ionii

metalelor grele. Inserarea acestor gene оn icrele fecundate ale pe?tilor

trebuie s? sporeasc? rezisten?a puietului de pe?te оn caz de prezen?? оn

apa m?rilor a substan?elor toxice. Conform p?rerii autorilor, prezint?

perspective mai mari utilizarea genelor clonate ale metalotioneinelor

pentru ob?inerea acestor proteine prin metod? microbiologic? ?i apoi

оndep?rtarea cu ajutorul lor a' metalelor grele din apa marin?.

A?a dar, am examinat rezultatele unor experimente de transferare a

genelor str?ine оn ovulele diferitelor clase de animale. Оn ultimul timp оn

diferite ??ri ale lumii se efectueaz? asemenea. cercet?ri, deoarece ele

prezint? nu numai o mare importan?? ?tiin?ific?, dar ?i o mare оnsemn?tate

practic?.

Оn timpul apropiat rezultatele ob?inute vor putea fi, probabil, folosite

pentru tratamentul bolilor ereditare ale oamenilor ?i animalelor, provocate

de anomaliile congenitale ale aparatului genetic al celulelor. Inserarea оn

aparatul genetic al embrionilor de mamifere a genelor str?ine respective va

putea restabili func?ionarea normal? a unor sectoare anumite ale ADN-ului

?i preveni оn felul acesta dezvoltarea bolilor ereditare.

XIV. FONDUL GENETIC AL BIOSFREREI

14.1 Rolul organismelor vii оn natur? ?i оn economia na?ional?

Lumea vie care ne оnconjoar? ne frapeaz? prin varietatea sa. Оn aceasta

const? frumuse?ea ei care stimuleaz? munca creatoare a pictorilor ?i

sculptorilor, compozitorilor ?i cвnt?re?ilor, scriitorilor ?i poe?ilor.

Varietatea regnului vegetal ?i animal creeaz? un anumit echilibru оn

natur?, el oglinde?te starea real? a fondului genetic al popula?iilor ?i

speciilor, care s-au format timp de milioane de ani оn decursul evolu?iei

biologice.

No?iunea de fond genetic include, de obicei, totalitatea genelor tuturor

indivizilor, care determin? formarea celor mai diferite caractere ?i

propriet??i ale fiec?rui individ оn parte, precum ?i a speciei luate оn

ansamblu, datorit? c?rora ea poate s? se adapteze la orice condi?ii de

existen?? ?i s?-?i continue evolu?ia.

Popula?iile care se оnmul?esc pe cale sexuat? au un fond genetic relativ

stabil. Specia luat? ca un tot оntreg are un fond genetic unic, care st? la

baza procesului de formare a noi rase ?i specii.

Fiecare dintre noi ?tie c? existen?a oric?rei specii este imposibil?,

dac? ea este izolat? de toate celelalte la fel dup? cum ar fi imposibil?

existen?a oric?rui om оn afara comunit??ii umane. Оn natur? toate speciile

se afl? оntr-o leg?tur? reciproc?, fiind legate unele de altele prin mii de

fire invizibile care оn ansamblu contribuie la suprave?uirea fiec?reia din

ele. Este vorba оn primul rвnd de leg?turile trofice, care se stabilesc

оntre produc?torii de substan?e organice (plantele verzi), consumatori

(organismele heterotrofe) ?i reductorii resturilor organice

(microorganismele). Aceste trei grupe de organisme formeaz? оmpreun? taxoni

mai mari — biocenozele, оn limitele c?rora se produce ciclul biologic al

substan?elor. Cu cоt biocenoza se caracterizeaz? printr'o varietate mai

mare a fiec?rei specii din aceste grupe de organisme, cu atвt оn ea se va

observa un echilibru genetic mai bun. Din aceast? cauz? no?iunea de fond

genetic cap?t? ?i un sens mai larg. Putem vorbi despre fondul genetic nu

numai al unor specii aparte, dar ?i a biocenozelor luate оn ansamblu ?i, оn

ultim? in-stan??, despre fondul genetic mondial sau biosferic.

Pentru planeta noastr? luat? оn ansamblu no?iunea de fond genetic se

asociaz? cu totalitatea speciilor de plante, animale ?i microorganisme ce o

populeaz? ?i care creeaz? un anumit echilibru оn biosfera P?mвntului f?r?

care omenirea n-ar putea exista.

Noi to?i ?tim ce rol joac? plantele, animalele ?i regnul fiin?elor

invizibile оn natur? ?i оn via?a omului.

Plantele verzi, care realizeaz? procesul fotosintezei, sоnt izvorul

existen?ei bun?st?rii ?i dezvolt?rii vie?ii pe P?mвnt. Vegeta?ia exercit? o

mare influen?? asupra climei, bazinelor de ap?, lumii animale ?i asupra

celorlal?i componen?i ai biocenozelor. Ea este o surs? de nesecat de

produse alimentare, tehnice ?i de materie prim? medicamentoas?, de

materiale de construc?ie foarte variate. Aproape 50% din toate

medicamentele sоnt de origine vegetal?; 80°CE de pic?turi cardiace sоnt

ni?te extracte preg?tite din ierburi ?i flori.

A?i auzit, probabil, ?i despre plantele-meteoroloji. barometre vii,

Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75