Современная генетика
cu o probabilitate egal? ?i formeaz? patru tipuri de zigo?i. 'Trei din ei
con?ii alele dominante, dezvoltвndu-se оn plante cu flori ro?ii, cel de-al
patrulea con?ine numai alele recesive ?i se. dezvolt? оn planta cu flori
albe. Iat? ?i explica?ia segreg?rii оn raport de 3 la plantelor cu flori
dup? fenotipul-culoare. Este de asemenea limpede c? unul dintre zigo?i
con?ine ambele alele dominante (AA), doi-cвte una dominant? ?i cвte una
recesiv? (Aa), iar ultimul – ambele recesive (aa). De aici reiese c?
segregarea dup? genotip este egal? cu 1:2:1.
Ce se are оn vedere prin no?iunea de fenotip ?i genotip? Prin fenotip se
оn?elege totalitatea caracterelor ?i оnsu?irilor vizibile ale unui
organism, iar prin genotip - totalitatea оnsu?irilor sale ereditare, a
genelor care determin? modul de dezvoltare a acestor caractere ?i оnsu?iri.
Cu alte cuvinte, genotipul reprezint? identitatea (localizat? оn gene) a
organismului.
Dup? un princpiu analogic are loc combinarea alelelor ?i оn cazul cвnd
formele parentale se deosebesc prin mai multe perechi de caractere. S?
analiz?m cazul cвnd Mendel a luat pentru оncruci?are maz?rea cu culoarea
galben? ?i suprafa?a neted? a semin?elor (AABB) ?i maz?rea cu culoarea
verde ?i suprafa?a rugoas? a lor (aabb). Оn procesul gametogenezei la
ambele forme parentale оn game?i se instaleaz? cвte o alel? de la fiecare
pereche de gene.
Оn rezultatul fecund?rii se formeaz? plante hibride cu genotipul
heterozigotat dup? ambele perechi de alele (AaBb) ?i fenotipul de culoare
galben? ?i suprafa?a neted? a boabelor. Deci, ?i de data aceasta se observ?
aceea?i uniformitate a hibrizilor ca ?i оn cazul monohibrid?rii.
Plantele hibride din prima genera?ie prin combinarea liber? ?i
independent? a alelelor formeaz? cвte patru tipuri de game?i, care,
contopindu-se оntre ei, dau na?tere la 16 tipuri de zigo?i diferi?i. 9
dintre ei con?in оn genotipul lor alelele dominante ale ambelor perechi de
gene (A-B-). De aceea dup? fenotip boabele vor fi galbene ?i netede. Trei
zigo?i con?in alele dominante de la prima pereche de gene ?i alele recesive
de la a doua pereche (A-bb).Dup? fenotip aceste boabe vor fi galbene ?i
rugoase. Al?i trei zigo?i, din contra, con?in оn genotip alelele recesive
ale primei perechi de gene ?i pe cele dominante de la a doua pereche (aa B-
). Fenotipul semin?elor va fi verde ?i neted. Оn sfвr?it, unul din 16
zigo?i con?ine оn genotipul s?u numai alelele recesive ale ambelor perechi
de gene (aabb). Aceste boabe sunt verzi ?i rugoase.
A?a dar, оn cazul оncruci??rii plantelor ce se deosebesc dup? dou?
perechi de caractere segregarea lor оn genera?ia a doua are loc оn raport
de 9:3:3:1.
Anume acest rezultat al segreg?rii i-a permis lui Mendel s? conchid? c?
factorii ereditari nu se contopesc ?i nu dispar, ce о?i p?streaz?
caracterul discret ?i se combin? liber cu o probabilitate egal?, iar
fiecare-pereche de caractere se transmite independent una de alta de la o
genera?ie la alta.
Оn acest fel Mendel nu numai c? a fost primul care a descoperit
principalele legit??i dup? care are loc mo?tenirea caracterelor, dar a
reu?it intuitiv, f?r? s? dispun? de nici un fel de date despre natura
factorilor ereditari, s? le dea o explica?ie. Оn aceasta ?i constat
genialitatea sa. Aceste descoperiri au acoperit de glorie numele lui
Mendel, dar faptul s-a produs abia dup? moartea sa.
Rezultatele experien?elor sale, verificate ?i iar??i verificate, Mendel
le-a prezentat оn martie 1865 la ?edin?a societ??ii naturali?tilor la
Briunn (denumirea german? a ora?ului Brno). ?i-a оntitulat expunerea
simplu: «Experien?e asupra hibrizilor vegetali», dar n-a fost оn?eles de
audien?? – nu i s-a pus nici o оntrebare. Aceast? lips? de оn?elegere nu
avea nimic surprinz?tor: el vorbea despre fenomenele ereditare оn cu totul
al?i termini decвt se obi?nuia s? se fac? la acel moment. Оn afar? de
aceasta, el a apelat pe larg la serviciile matematici, lucru de asemenea
f?r? precedent.
Оn 1866 expunerea lui Mendel a fost publicat? оn «Buletinul societ??ii
naturali?tilor din Briunn», care s-a expediat la 120 de biblioteci din
diferite ??ri ale Europei. Dar pesta tot lucrarea a оntвmpinat lipsa de
оn?elegere a contemporanilor. Vestitul Carl fon N(geli, profesor de
botanic? la Universitatea din Miunhen, a apreciat lucrarea ca fiind «un fel
de vinegret? - un amestec de botanic? cu algebr?», considerвnd, оns?, c?-?i
poate permite s?-l sf?tuiasc? pe Mendel s? verifice concluziile sale pe
al?i subiec?i, de exemplu, pe vulturici. Acesta s-a dovedit a fi un prost
serviciu, care a avut urm?ri nefaste. Florile vulturicilor sunt mici ?i (ca
?i alte compozite) formeaz? adesea semin?e f?r? a avea nevoie de
polenizare. De aceea experien?ele efectuate pe vulturici, pentru care
perseverentul Mendel a cheltuit cв?iva ani, au dat rezultate atenuate ?i l-
au f?cut chiar s? se оndoiasc? de juste?a descoperirii sale. A?a a ?i
murit, f?r? ca meritele s?-i fie recunoscute.
Оn anul 1900 оn «Anale ale societ??ii germane de botanic?» au fost
publicate lucr?ri, apar?inвnd lui Hugo de Vries din Olanda, Carl Correns
din Germania ?i Eric Tschermak din Austria ?i care con?ineau rezultate
uimitor de asem?n?toare cu cele din lucrarea lui Mendel scris? cu 35 de ani
mai оnainte. Fiecare dintre ace?ti autori remarca cu regret faptul c? luase
cuno?tin?? de lucrarea lui Mendel abia dup? ce ?i-a оncheiat experien?ele.
Anul 1900, anul redescoperirii legilor lui Mendel, a devenit ?i anul de
na?tere a unei noi ?tiin?e – a geneticii. Din acest moment v?d оncontinuu
lumina tiparului numeroase lucr?ri ale multor savan?i din diferite ??ri,
care vin s? confirme ideile lui Mendel despre factorii ereditari materiali.
Mendelismul a devenit fundamentul geneticii contemporane. Iat? cum
apreciaz? munca lui Mendel cunoscutul geneticiian T. G. Morgan: «Оn cei
zece ani cвt a lucrat cu plantele sale оn gr?dina m?n?stireasc? G. Mendel a
f?cut cea mai mare descoperire dintre toate cвte au fost f?cute оn biologie
оn ultimii cinci sute de ani».
2.3 Bazele citologice ale eredit??ii
Cine nu a fost surprins de diversitatea organismelor vii din natur?! ?i
оntr-adev?r, reprezentan?ii lumii microorganismelor, ai plantelor ?i ai
animalelor par la prima vedere lipsi?i de vre-o asem?nare оntre ei.
Studiindu-se, оns?, structura intern? a organismelor, se descoper? dovezi
concludente ale similitudinilor existente оntre acele elemente vitale
minuscule din care se compun organele ?i ?esuturile lor. Astfel de
particule vitale elementare sunt celulele. Num?rul de celule, care
constituie corpul plantelor ?i animalelor superioare, este enorm. Astfel,
spre exemplu, оn corpul uman se con?in aproximativ 5-1014 celule. ?i ele
toate provin din divizarea consecutiv? a unei singure celule – a ovulului
fecundat.
De?i num?rul de celule rezultate este mare, num?rul de diviz?ri necesare
form?rii lor este relativ mic – aceasta оn virtutea faptului c? оn urma
fiec?reia dintre diviz?rile ulterioare num?rul general de celule din
organismul оn cre?tere se m?re?te de dou? ori оn raport cu num?rul existent
la divizarea precedent?. S? explic?m, apelвnd la tabla de ?ah.
Conform unei legende, оmp?ratul indian ne nume Sheram, care a tr?it cu o
mie cinci sute de ani оn urm?, ?i care nu prea manifesta pricepere оn
cвrmuirea ??rii, a dus-o repede la ruin?. Atunci оn?eleptul Sessa a compus
jocul de ?ah, оn care regele – figura cea mai important? – nu putea s?
realizeze nimic f?r? ajutorul acordat de alte figuri. Lec?ia jocului de ?ah
a produs o mare impresie asupra regelui ?i i-a promis lui Sessa s?-l
r?spl?teasc? cu tot ce numai va dori. Sessa a cerut s?-i fie pus? pe primul
p?trat al tablei de ?ah un gr?unte, iar pe fiecare din cele 64 – de dou?
ori mai mult decвt pe cel precedent. Regele a c?zut repede de acord,
bucurвndu-se de faptul c? s-a achitat , atвt de ieftin cu оn?eleptul. Din
hambare a оnceput s? se aduc? grвu. Dar foarte curвnd a devenit limpede c?
condi?ia lui Sessa este irealizabil?: pentru strвngerea unei astfel de
cantit??i de grвu ar fi necesar s? se semene ?i s? se recolteze de opt ori
оntreaga suprafa?? a globului p?mвntesc.
Indiferent de faptul dac? fac parte dintr-un organism multicelular sau
reprezint? ni?te vie?uitoare unicelulare de tipul protozoarelor, toate
celulele vii – au o structur? similar? ?i destul de complicat?. Ele sunt
compuse din membran?, citoplasm?, nucleu ?i din alte componente structurale
(fig. 3-4), care оndeplinesc diferite func?ii.
Оn via?a celulelor un rol excep?ional de mare оl joac? nucleul. Celulele
Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75
