Современная генетика

desf??ura evenimentele оn viitor ?i care noi pericole amenin?? omenirea оn

urma unei asemenea practici.

Cine ?tie dac? problema virusului SIDA (sindromul imunodificitar

achizi?ionat) nu prezint? un fenomen asem?n?tor? Acest virus provoac? o

boal? grea, contra c?reia deocamdat? n-a fost g?sit nici un mijloc de

tratament radical, din care motiv ea s-a r?spвndit foarte repede ?i de ea

sufer? milioane de oameni оn lumea оntreag?.

Aproximativ peste ?apte ani dup? prima conferin?? de la Asilomar, acolo a

avut loc o alt? conferin??. La ea a fost discutat iar??i pericolul pe care

оl prezint? lucr?rile de inginerie genic?, nu pericolul biologic, dar cel

social: neоn?elegerile crescвnde оn sferele ?tiin?ifice ?i academice,

provocate de explozia interesului comercial fa?? de aceste cercet?ri.

Conform opiniei lui D. Dixon, specialist оn problemele politicii оn

domeniul ?tiin?ei, cauza organiz?rii acestei conferin?e a devenit

оngrijorarea opiniei publice оn leg?tur? cu cre?terea interesului comercial

?i racord?rii firmelor comerciale cu privire la aceste cercet?ri care se

desf??oar? оn primele linii ale biotehnologiei.

Ingineria genic? a оnceput a se utiliza ?i ca mijloc de politic? extern?.

Se declar? secret? informa?ia ce ?ine de biotehnologie, pentru a preveni

accesul ei «din motive de securitate». Оn anul 1979 guvernul SUA a stabilit

un control asupra exportului biotehnologiei, motivвnd c? produsele ?i

procesele biotehnologice pot fi utilizate оn ??rile du?mane Occidentului оn

calitate de poten?ial militar biologic.

??rile lumii, оn?elegвnd pericolul activit??ii lipsite de control оn

acest domeniu, precum ?i caracterul global al multor probleme ce apar aici,

au participat la multe conven?ii interna?ionale cu privire la reglarea

cercet?rilor ?tiin?ifice. Ele duc o lupt? activ? contra utili-z?rii

posibile a rezultatelor acestor cercet?ri оn scopuri militare, pentru

interzicerea armei biologice, la crearea c?reia оn principiu, pot fi

utilizate ?i metodele ingineriei genice, care poate fi mai periculoas?

decвt arma nuclear?. Ingineria genic? mai poate fi utilizat? ?i pentru a

insera оn colibacilul inofensiv genele de rezisten?? ale antibioticelor

cunoscute, iar apoi pentru a se insera оn ADN-ul genei purt?toare de toxina

diferit?, bun?oar?, sau a genei ce determin? sintetizarea toxinei

scorpionului.

Ast?zi posibilitatea cre?rii unei arme biologice a devenit o trist?

realitate. ?i biotehnologia, pe baza ingineriei genetice, nu poate r?mвne

indiferent? fa?? de principala problema a omenirii – crearea unei lumi pe

care s? n-o amenin?e r?zboiul bacteriologic.

Datoria sfвnt? a savan?ilor const? оn canalizarea tuturor eforturilor ?i

cercet?rilor spre binele omenirii, nu оn dauna ei. Doar neamul omenesc are

ca reprezentant o singur? specie – omul cu ra?iune.

17.2 Clonarea oamenilor!

Noi to?i am ap?rut pe lume оn urma contopirii a dou? celule – a ovulului

matern ?i a spermatozoidului patern. Fiecare celul? i-a adus organismului

nou o jum?tate din garnitura sa de cromozomi. Natura a organizat оn?elept:

copiii s? semene cu p?rin?ii, dar niciodat? s? nu fie copii exacte ale lor.

Popula?iile umane au nevoie ?i ele de varietate genetic?, care este o

chez??ie a adapt?rii lor la condi?iile flexibile ale existen?ei.

Оn laboratoare uneori natura este adeseori оn?elat?. Am adus deja exemple

de experien?e reu?ite de transplantare a nucleelor celulelor somatice оn

ovulele de mamifere, la care nucleul lor propriu a fost оn prealabil

inactivat prin iradiere sau оndep?rtat complect. Pentru fecundarea acestor

ovule iradiate pot fi utilizate, оn principiu, nucleele celulelor somatice,

luate din orice ?esut al organismului, de exemplu din intestin sau din

piele. Dac? aceast? procedur? va fi repetat? de mai multe ori, se va ob?ine

un num?r mare de organisme gemene.

Оn prezent oamenii discut? dac? este moral a se continua aceste

cercet?ri, mai ales dac? vor deveni posibile experien?ele cu celulele

omului. Оn timp ce ace?tia discut?, scriitorii оn literatura de anticipa?ie

nu a?teapt?. Оn SUA a ap?rut cartea unui scriitor anonim cu titlul «B?iatul

din Brazilia». Оn ea se spunea c? unul din principalii criminali de r?zboi,

doctorul Menghele, n-a pierit, ci s-a ascuns оn Brazilia. El a adus cu sine

din Berlinul оn care intrase deja o?tirile sovietice un fragment de piele a

fiurerului fascist. Dup? numeroase experien?e reu?e?te s? extrag? nuclee

din celulele pieii ?i s? le insereze оn ovulele feminine. Criminalul

ob?ine, pentru o mie de dolari, accep?ia unei femei dintr-un trib indian s?

poarte ?i s? nasc? acest embrion, adic? s? nasc? pruncul.

Acesta este con?inutul sumar al romanului semifantastic, semidetectiv.

Indiferent de faptul dac? con?inutul acestei c?r?i este inventat de autor,

ideile ?tiin?ifice pe care se axeaz? povestirea nu sunt deloc fantastice.

De aceea nimeni nu a fost surprins de senza?ia provocat? - peste un an de

cartea ziaristului american D?vid Rorvic, numit? «Dup? chipul ?i asem?narea

lui». Rorvic afirma c? primul copil creat prin metodele ingineriei genice

tr?-e?te deja оntre noi. Оnainte, оns?, de a apare cartea, la 3 martie 1978

«New-York post» a publicat un articol «Copilul n?scut f?r? mam? – primul

clon omenesc». Discu?ia a continuat оn paginile gazetelor cвteva s?pt?mвni.

La 7 martie Rorvic, comentator al realiz?rilor ?tiin?ifice, a confirmat

comunicarea sa la o conferin?? de pres?, iar «Science» a publicat o

expunere am?nun?it? a problemei. Un milionar, chipurile, care ?i-a exprimat

dorin?a de «a-?i prelungi» existen?a, a g?sit un grup de geneticiieni care

s-au оnvoit s? se ocupe cu clonarea sa ?i o femeie care a c?zut de acord s?

poarte ?i s? nasc? un fiu creat оn оntregime dup? asem?narea tat?lui. Оn

ovulul extras din ovar a fost transplantat nucleul din celulele

milionarului, codificat «Max». Embrionul ob?inut a fost implantat оn uter

?i peste nou? luni s-a n?scut un copil, fiul lui, care totodat? era ?i

frate de gemene al milionarului – o copie exact? a lui, cu deosebirea c?

era cu cвteva zeci de ani mai tвn?r. Se comunica c? copilul tr?ie?te

incognito cu tat?l ?i mama sa adoptiv? peste hotarele SUA, «undeva pe

insulele Havai».

Poate c? aceast? carte nu s-ar fi bucurat de оncredere, doar multe

probleme tehnice de clonare a mamiferelor, cu atвt mai mult a omului, nu

sunt оnc? solu?ionate, dac? nu s-ar fi publicat numele geneticiianului,

care s-a apucat de realizarea acestei idei; Derec Bromholl, savant destul

de cunoscut оn rвndurile speciali?tilor ce se ocup? de transplantarea

nucleelor, nume ce a f?cut ca povestirea lui Rorvic s? par? verosimil?.

Dar, din fericire, cele povestite p?reau numai un adev?r. Aceasta a

devenit clar atunci cвnd istoria a luat o cotitur? nea?teptat? – de acum la

judecat?.

Judec?toria statului Filadelfia a cercetat ac?iunea lui Bromholl contra

lui Rorvic. Savantul a cerut de la autor o compensare de ?apte milioane de

dolari – sum? infim?, оn compara?ie cu cea оncasat? de la vвnzarea c?r?ii

pentru utilizarea f?r? permisiune a numelui s?u оn cartea fondat? pe o pur?

n?scocire. Judecata a ?inut dou? ?edin?e ?i a fost suspendat? la cererea

avocatului celui reclamat. Rorvic a promis s? prezinte exper?ilor tat?l ?i

copilul, pentru a li se face o analiz? a cromozomilor. Оn acest caz,

analiza genetic? a cromozomilor ar fi dat un r?spuns univoc – fiul trebuia

s? fie o copie exact? a tat?lui. Dar dovezile n-au fost prezentate, c?ci,

de fapt, ele nu existau. Оn hot?rвrea judec??ii a fost оnscris:

«Comunicarea despre clonarea omului este fals?».

Astfel s-au dovedit a fi false atвt datele din cartea cunoscutului

ziarist ?i popularizator al ?tiin?ei D. Rorvic «Dup? chipul ?i asem?narea

lui», cвt ?i cele din cartea autorului anonim «B?eatul din Brazilia».

Оn prezent a devenit limpede c? lucr?rile asupra ovulelor ?i embrionilor

omului au atins linia care desparte manipul?rile pur embriologice (cu

scopul, bun?oar?, de a trata sterilitatea femeii) de ingineria

embriogenetic?, - adic? de ob?inere a unor copii a oamenilor. Оn anul 1984

la Melburn s-a n?scut o feti??, care, precum consider? savan?ii

australieni, va оntra оn istoria medicinii mondiale. Viitoarei mame a

acestui copil i-a fost transplantat un ovul fecundat оn prealabil, care

timp de dou? luni s-a p?strat оntr-o eprubet? cu azot lichid оn stare de

profund? congelare. Conform opiniei savan?ilor din Melburn, succesul

experimentului prezint? o mare importan?? pentru viitorul medicinii.

Nu mult dup? aceasta , cunoscutul embriolog american L. ?ettls a efectuat

o serie de experimente, care au demonstrat c? dublicatele omului nu mai

Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75