Современная генетика

Este limpede c? orice profesie se cere aleas? conform оnclina?iilor pe

care le avem. «Dac? оns? ne-am ales o profesiune pentru care nu avem

capacit??ile necesare, nu o vom practica nici odat? оn mod onorabil... Cel

mai firesc rezultat va fi atunci dispre?ul fa?? de noi оn?ine; dar exist?

oare sentiment mai chinuitor...» medita la timpul s?u tвn?rul Marx.

Problema privind influen?a relativ? a eredit??ii ?i a mediului asupra

tr?s?turilor individuale ale omului continu? s? fie departe de a fi

rezolvat? definitiv. Dar deja оn prezent este limpede c? ignorarea

deosebirilor genetice dintre oameni оn ceea ce prive?te particularit??ile

de intelect sau caracter are repercursiuni negative asupra instruirii ?i

educa?iei. Iar noi suntem cu to?ii material organiza?i оn chip оntrucвtva

diferit. Colosala varietate a aptitudinilor din popula?iile umane

reprezint? acea surs? inepuizabil?, pe baza c?reia se realizeaz? progresul

tehnico-?tiin?ific ?i social al societ??ii.

Noi, p?rin?ii ?i pedagogii, mai avem mult de muncit pentru ca fiecare nou-

n?scut s? poat? deveni ceea ce este оn stare s? devin?, s? se realizeze la

cel mai оnalt grad. Or, aceasta nu-i chiar atвt de pu?in.

Prin urmare, este necesar ca genetica ?i pedagogia s? g?seasc? cвt mai

repede limb? comun?, precum au g?sit de acum genetica ?i teoria evolu?iei,

genetica ?i selec?ia, genetica ?i microbiologia, genetica ?i medicina.

9.4. Genetica ?i psihologia

9.4.1 Omul ca fiin?? biiosocial?

Corela?ia оntre componentele biologice ?i sociale ale omului constituie

una dintre cele mai importante probleme, pe care caut? s-o rezolve savan?i

din оntreaga lume. Оn cartea «Genetica, comportamentul, responsabilitatea

(N. Dubini, I. Carpe?, V. Cudreav?ev, 1982) se scrie: «Recunoscвnd aspectul

socializat al propriet??ilor bilologice ale omului nu trebuie se sc?p?m din

vedere, c?, fiind o fiin?? vie, el se supune totodat? legilor bilologice

fundamentale ?i оn acest sens posed? particularit??ile proprii a tot ce e

viu pe P?mвnt».

Biologul ?i socialul la om sвnt factori strвns lega?i оntre ei ?i

interdependen?i. Astfel, A. Ghezell оn lucrarea «Copiii omului ?i copiii

lupilor» ne poveste?te despre unii copii, care de mici, fiind r?pi?i de

lupi, au crescut оn mediul acestora ?i pe urm? n-au avut comportare uman?.

Оn anul 1920 оn India, оn vizuina unor lupi, au fost g?site dou? feti?e –

Amala ?i Camala, care fiind date оn grija savan?ilor a?a ?i n-au mai fost

оn stare s? se adapteze la mediul societ??ii umane ?i au murit curвnd. Este

bine cunoscut ?i cazul lui Kaspar Hauzer, care fiind izolat timp de 16 ani

оntr-un beci, dup? aceea scolarizarea lui a fost imposibil?.

Particularit??ile biologice – genotipul s?u individual – omul le cap?t?

prin ereditate de la p?rin?i. Totodat? calit??ile omului sunt determinate

de mediul ambiant, оn mijlocul c?ruia are loc dezvoltarea lui. Cazurile

descrise mai sus demonstreaz? pe deplin acest adev?r. Ca dovad? оn acest

sens poate servi ?i faptul c? gemenii monovitelini nu numai c? seam?n?

оntre ei ca dou? pic?turi de ap?, adic? sunt identici ca genotip, dar sunt

aproape identici ?i ca fenotip.

Dac? asemenea gemeni erau desp?r?i?i ?i crescu?i оn medii diferite, ei

о?i p?strau complet asem?narea fizic? ?i multe manifest?ri de ordin psihic

– temperamentul, оnclina?iile, gusturile – le aveau asem?n?toare.

Dup? cum s-a mai men?ionat omul este o fiin?? biosocial?. Evolu?ia

biologic? se produce оntr-un timp foarte оndelungat, pe cвnd cea social?

оntr-o perioad? mult mai redus?. Оn timpul dezvolt?rii istorice oamenii

creeaz? instrumente de munc? ?i оnf?ptuiesc munca, оn procesul c?reia

stabilesc rela?ii sociale ?i о?i оmbog??esc cuno?tin?ele. Experien?ele

c?p?tate se transmit din genera?ie оn genera?ie ?i, astfel, apare un

program social, care se mo?tene?te din str?mo?i. Academicianul A. Leontiev

distinge la om trei feluri de experien?e:

experien?a mo?tenit? prin program biologic sub form? de instinct;

experien?a social istoric? dobвndit? de omenire ?i transmis? prin

instruire ?i educa?ie;

experien?a individual? pe care o cap?t? fiecare om оn cursul vie?ii

personale.

Prima cuprinde perioada embrionar? – de la conceperea ?i formarea zigotei

pвn? la na?terea copilului. Оn aceast? perioad? se realizeaz? programul

genetic cu o oarecare influen?? (prin intermediul organismului mamei) a

mediului extern. Atвt factorii pozitivi, cвt ?i cei negativi influen?eaz?

corespunz?tor asupra realiz?rii programului genetic al f?tului.

Unii savan?i (B. Astaurov, E. Ilin, etc.) afirm? c? genele regleaz? nu

numai dezvoltarea fizic? ci ?i comportamentul social al omului. Mediul

ambiant nu va educa un pictor, un cвnt?re?, un matematician sau un sportiv

eminent dintr-un copil, care nu posed? predispozi?ii ereditare c?tre

acestea оnclina?ii, subliniaz? ei. Academicianul N. Dubinin neag? aceast?

accentuare a rolului programului genetic. «Nu exist? – scrie el – nici un

fel de gene pentru con?inutul spiritual al omului. Caracterele psihicului

uman se formeaz? cu ajutorul activit??ii social-practice a oamenilor».

Оns?, cum pe drept men?ioneaz? Kleopatra Vnorovschi, practica

demonstreaz?, c? fiecare om оnsu?e?te programul social оn felul s?u. De

exemplu, оntr-o clas? de elevi se prezint? acela?i program de obiecte, ce

trebuie s? fie оnsu?ite. De?i оn timpul pred?rii obiectelor de studiu se

?ine seama de particularit??ile individuale ale elevilor, totu?i nu fiecare

dintre ei poate s? le оnsu?easc? la acela?i nivel. Atitudinea elevilor fa??

de obliga?ii, reac?iile lor la sarcinile puse sunt diferite. Str?duin?ele

p?rin?ilor ?i оnv???torilor nu оntotdeauna pot orienta copiii оn direc?ia

dorit?. Copiii, adolescen?ii, tinerii о?i aleg calea lor proprie, conform

intereselor, оnclina?iilor, aptitudinilor. La fiecare om ele sunt diferite

?i ca con?inut ?i ca nivel.

Psihologul A. Luria a ajuns la concluzia, c? оn perioada dezvolt?rii

psihicului оn ontogenez? ereditatea are o influen?? mai accentuat? cвnd

copilul este mic. La etapele mai avansate de dezvoltare procesele psihice

se schimb? ?i dependen?a lor de factorii ereditari devine mai mic?. Aici

experien?ei individuale оi revine un rol mai pronun?at.

Programul genetic variaz? mult de la om la om. Chiar оn aceea?i familie

copiii cresc foarte diferi?i. Programul genetic оn decursul de milioane de

ani s-a schimbat la omenire оn оntregime, оns?, foarte pu?in. Factorii

evolu?iei ?i selec?iei naturale la om joac? un rol mai mic decвt la

animale. Omul ac?ioneaz? asupra naturii оn direc?ia dorit? de el ?i о?i

creeaz? un mediu specific, prielnic existen?ei. Iat? de ce programul social

se schimb? repede. Din genera?ie оn genera?ie el cap?t? forme noi, cea ce

tocmai ?i constituie progresul social. Educa?ia ?i instruirea asigur?

continuitate ?i progres. De?i programul social nu este оnscris оn gene ?i

con?inutul vie?ii psihice nu este ereditar, importan?a factorului biologic

nu treze?te nici o оndoial?. F?cвnd o compara?ie metaforic? putem spune c?

programul genetic prezint? acel fundament material pe care se dezvolt?

suprastructura social? a comunit??ii umane.

9.4.2. Factorii ereditari ?i intelectul

Trebuie de subliniat, c? omul poate s? aib? o experien?? bogat?, s?

posede cuno?tin?e vaste, оns? dup? cum se ?tie, nimeni pвn? azi n-a putut

descoperi vre-un mijloc cum s? elaboreze оn?elepciune prin instruire ?i

educa?ie. Nu degeaba оntr-o zical? moldoveneasc? se spunea: «Cвnd ar cre?te

mintea pe toate c?r?rile, apoi ?i oile ar pa?te-o».

Care este factorul principal оn dezvoltarea inteligen?ei? ?i aici exist?

dou? puncte de vedere, dou? orient?ri:

. orientarea ereditarist?, care recunoa?te ereditatea ca factor

principal оn formarea ?i dezvoltarea inteligen?ei;

. orientarea ambientalist?, care consider? c? totalitatea factorilor

din meidul ambiant determin? nivelul inteligen?ei.

Prima orientare sus?ine, c? inteligen?a omului, gвndirea lui sunt

оnn?scute. Deosebirile оn comportamentul ?i psihicul oamenilor se datoreaz?

unui anumit genotip, unic pentru fiecare dintre noi. Psihicul este

dependent de sistemul nervos, de anumite structuri ale creierului, de

organele de sim?, care se dezvolt? оn baza ac?iunii specifice a anumitor

gene. Capacitatea omului de a se instrui este de asemenea оnn?scut?. Faptul

acesta se datoreaz? aptitudinii omului de a influen?a asupra mediului ?i de

a-l schimba, iar intelectul e o form? superioar? de a se adapta la mediu.

Orientarea ambientalist? sus?ine c? inteligen?a se formeaz? ?i se

dezvolt? datorit? exclusiv factorilor sociali. Progresul social, care este

nelimitat, influen?eaz? activitatea intelectual?, dвndu-i un anumit

Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75