Современная генетика
plantei, men?ionвndu-se activitatea lor func?ional?.
Acest scop este foarte ademenitor, de?i deocamdat? realizarea lui nu e
posibil?. Inserarea genelor care asigur? asimilarea azotului din aer оn
ma?ina fiziologic? bine reglat? a celulelor vegetale va provoca, probabil,
o puternic? perturbare a metabolismului ei ?i nu e exclus un final
nefavorabil.
Altceva este crearea unor bacterii – simbionte, adaptate la acele culturi
de cвmp sau de paji?te, care, spre deosebire de p?st?ioase, n-au
«furnizori» proprii de azot.
Plantele (bun?oar? gramineele) pot fi оnv??ate s? asimileze azotul numai
dac? оn bacteriile radicule va fi inserat? gena responsabil? pentru acest
proces. Aceast? opera?ie cu adev?rat artistic? au reu?it s-o realizeze
savan?ii Institutului de genetic? ?i citologie a A? din Belorus?.
Bacteriile operate sunt capabile nu numai s? asimileze azotul atmosferic,
dar ?i s?-l degajeze cu eficacitate оn sol.
Trecerea de la introducerea оngr???mintelor de azot la popularea sferei
radicule a plantelor cu bacterii fixatoare de azot va permite s? se
m?reasc? recolta diferitelor culturi, s? se economiseasc? mari mijloace
materiale ?i, ceea ce este foarte important, va reduce poluarea mediului
ambiant cu nitra?i ?i nitri?i, substan?e foarte toxice ?i mutagene.
XIII. INGINERIA GENETIC? LA ANIMALE
13.1 Hibrizi neobi?nui?i: ob?inerea animalelor alofene
Оn natur? hibrizii sunt un fenomen destul de rar. Cu atвt mai mult
hibrizii оndep?rta?i ai animalelor. Fiecare specie de animale pe parcursul
evolu?iei оndelungate, a elaborat multe оnsu?iri de adaptare la mediul de
trai. Fiecare specie este protejat? contra hibridiz?rii оntвmpl?toare cu o
alt? specie printr-o mul?ime de bariere: prin perioada diferit? de mont?,
prin formele exterioare diferite, prin deosebiri оn comportament. Оn timpul
multor dansuri nup?iale se pun reciproc o serie de «оntreb?ri ?i
r?spunsuri», nerespectarea ordinii lor exclude posibilitatea оmpreun?rii.
A?a se prezint? legea care p?streaz? stabilitatea lumii vii. Uneori, оns?,
ea este оnc?lcat?, speciile apropiate se оncruci?eaz?, dar, de regul?, nu
las? urma?i - natura rebuteaz? ace?ti urma?i ocazionali, ca fiind
neviabili.
Foarte pu?ine specii de animale hibride s-au оnr?d?cinat ne p?mвnt. Ele
prezint? o excep?ie.
Omul caut? s? hibridizeze animalele, crescвndu-le оn medii artificiale.
Recurgвnd la diferite metode, uneori ingenioase, el distruge barierele
intergenice, ob?inвnd animale cu propriet??i de care are nevoie. Deseori la
baza acestei hibridiz?ri se afl? un experiment pur ?tiin?ific. Cine are
nevoie, de exemplu, de un hibrid tigru-leu? El a fost ob?inut doar ca o
raritate. Hibrizii dintre cai ?i m?gari sunt catвrul ?i bardoul, care sunt,
оns?, de mare folos оn economie. Bardoul este r?spвndit оn China, iar
catвrul оn multe regiuni muntoase ale lumii. Ei se deosebesc de cai prin
firea lor calm?, sunt rezisten?i ?i nu-s deloc sperio?i. Dar aceast? fire
calm?, ca regul?, este caracteristic? pentru animalele sterile. Catвrul se
cap?t? la оncruci?area iepelor cu m?garii, iar bardoul a m?g?ri?elor cu
arm?sarii. Sterilitatea lor se explic? prin оnc?lcarea gametogenezei: la
cai num?rul de cromozomi (2n) este de 66, iar la m?gari – 64, deci hibrizii
au o garnitur? incomplet? de cromozomi – 65. Prin metoda transplant?rii,
savan?ii au reu?it s? ob?in? catвri fecunzi. D. Antchac (SUA) ?i U. Allen
(Anglia) au c?p?tat nu demult o nou? genera?ie: femelelor de catвr li s-au
transplantat embrioni de m?gari ?i cai. S-au f?cut deja cercet?ri оn
domeniul transplant?rii embrionilor de m?gar – cailor ?i a embrionilor de
cal – m?garilor ?i s-a dovedit c? оn primul caz embrionii mor, iar оn cazul
al doilea – se dezvolt? normal.
Embrionii de opt zile au fost extra?i din iepe ?i m?g?ri?e ?i au fost
transplanta?i оn uterul femelelor-catвri. Prin inocularea prealabil? a
preparatelor hormonale s-a asigurat corespunderea ciclului sexual al
donatorilor ?i recipien?ilor, condi?ie necesar? pentru dezvoltarea spornic?
a embrionului transplantat. La cei doi mвnji ?i la m?g?ru?ul n?scu?i n-au
fost observate nici un fel de abateri. «Mamele adoptive» d?deau destul
lapte ?i aveau grij? de descenden?ii lor. Astfel s-a ob?inut o na?tere ?i
dezvoltare normal? a indivizilor de dou? specii оn organismul unui hibrid
intergenic.
Savan?ii din rezerva?ia natural? «Ascania-Nova» efectueaz? o munc?
rodnic? de cre?tere a formelor hibride de animale, lucru ce prezint? un
mare interes pentru ?tiin??. Ei au ob?inut numero?i hibrizi, printre care
hibrizi de pe urma оncruci??rii calului Prjevalschii cu calul domestic,
culanului cu calul domestic, zebrei Capman cu calul domestic, zimbrului cu
bizonul, zimbrului cu vitele cornute mari, bizonului cu vitele cornute
mari, capricornului de Siberia cu capra domestic?, muflonului cu oaia
domestic?, g?inii domestice cu fazanul, p?unului cu g?ina domestic? ?. a.
Mul?i hibrizi оmbin? tr?s?turi utile ale animalelor domestice, precum ?i
ale rudelor lor s?lbatice. Astfel, bun?oar?, prin оncruci?area lui zebu cu
rasa de vite neagr? b?l?at? cu alb s-a ob?inut o ras? de vite de tip nou cu
un randament de 4000 kg de lapte ?i un con?inut de gr?sime de 4,3%.
Hibrizii ob?inu?i de la оncruci?area iacului cu rasa de vite Simental se
caracterizeaz? printr-un randament de lapte destul de оnalt, ?i mai ales cu
un con?inut de gr?sime de 5,7–7%. Au fost ob?inu?i ?i hibrizi оndep?rta?i
ai oilor, оncruci?вndu-se merino?ii cu arharul s?lbatic; porci din mistre?
cu porcii Mari Albi.
La or??elul Academiei de ?tiin?e din Novosibirsc au fost ob?inute
rezultate interesante оn urma hibridiz?rii оndep?rtate a animalelor cu
blan? industriabil?. Din hibridizarea dihorului ?i nurc?i s-a ob?inut
honoricul. Biologii Iulia Grigorievna ?i Dmitrii Vladimirovici Tarnovschii
l-au ob?inut prin оncruci?area dihorilor de p?dure cu dihorii de step?, mai
apoi a fost оncadrat? оn procesul de hibridizare ?i nurca european?.
Dihorul ?i nurca se deosebesc atвt la exterior, cвt ?i prin felul lor de
via??. Dihorii tr?iesc pe uscat ?i se hr?nesc cu roz?toare, pe cвnd nurca
este un animal semiacvatic ?i m?nвnc? mai ales pe?te. Honoricul a mo?tenit
de la p?rin?ii s?i capacitatea de a оnota ?i de a s?pa cu iscusin?? vizuine
pe uscat. La exterior el seam?n? cu nurca, are ca ?i ea o blan? m?t?soas?
sclipitoare. Important este c? honoricii se оnmul?esc bine, fenomen foarte
rar оn hibridizarea intergenic?. Prin experimente s-au ob?inut aproape trei
sute de animale-hibride. Prolificitatea honoricilor o оntrece pe cea a
nurcii europene ?i a dihorului de p?dure. Ba chiar mai mult, de la
honorici se ob?in cвte dou? pr?sile pe an, lucru foarte important pentru
cre?terea animalelor cu blana industriabil?.
Este greu de presupus care ar fi soarta acestei noi specii biologice,
dac? honoricii ar fi l?sa?i s? tr?iasc? liber оn condi?ii naturale.
Probabil c? specia nou?, «de prob?», ar fi absorbit? de specia veche –
honoricii se оncruci?eaz? bine cu dihorii. Dar calea artificial? de
оnmul?ire ne permite s-o men?inem. Nu оncape оndoial? c? hibridul prezint?
o mare valoare pentru cre?terea animalelor s?lbatice.
Оn condi?ii artificiale favorabile pot fi оnrudite vulpea polar? cu
vulpea. La sovhozurile de cre?tere a animalelor s?lbatice «Znamenechii» ?i
«Iliatinschii» din regiunea Calinin au fost ob?inute deja astfel de animale
hibride. Animalul – rod al оncruci??rii vulpii negre-argintii cu vulpea
polar? – a mo?tenit de la rubedeniile sale propriet??ile cele mai bune: de
la prima – blan? minunat?, de la a doua – o prolificitate оnalt?.
Descenden?a vulpii-vulpii polare dep??e?te de dou? ori conform num?rului
familia vulpii de ras? pur?.
Pentru ?tiin?? ?i practic? prezint? un interes deosebit experien?ele de
ob?inere a animalelor allofene. Aceste animale pot avea nu doi ?i nici
patru, ci ?ase ?i chiar mai mul?i p?rin?i. Savan?ii de la Universitatea
din Iel (SUA) au reu?it s? contopeasc? оntr-unul singur trei embrioni
compu?i din cвte opt celule – de la ?oarecii negri, albi ?i galbeni. Acest
embrion, ob?inut оn condi?ii artificiale, a fost implantat apoi оn uterul
«mamei adoptive», care a n?scut un ?oarece neobi?nuit, cu un boti?or
galben, urechi negri ?i pete albe pe blan?.
?oarecii allofeni prezint? un mozaic genetic, care se formeaz? datorit?
recombin?rii blastomerilor de la embrioni cu diferi?i genotipi, precum se
vede оn figura 30.
Cum se ob?ine aceasta? La оnceput se extrag din oviductele ?oricoaicelor
gravide embrionii оn stadiul de 8 blastomeri ?i ei sunt disocia?i оn celule
Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75
