Современная генетика

antrenarea reprezentan?ilor celor mai diverse specialit??i.

Acest lucru nu e оntвmpl?tor. De cele mai multe ori noile descoperiri se

fac mai ales оn punctele de jonc?iune ale ?tiin?elor, acolo unde

speciali?tii de diverse profiluri parc? se completeaz? reciproc prin ideile

?i concep?iile lor. Tot a?a s-a оntвmplat ?i оn cazul nostru. Biologia

molecular? ?i genetica, folosind pe parcursul cercet?rilor lor nu numai

metodele proprii, ci ?i metodele fizicii, chimiei, matematicii,

ciberneticii ?i celorlalte ?tiin?e, au dat na?tere unei noi ?tiin?e

aplicate - ingineria genetic?.

Оn c?r?ile de specialitate aceast? ?tiin?? are dou? denumiri: ingineria

genetic? ?i ingineria genic?, care, de fapt, sunt sinonime. Sensul lor оns?

nu este absolut identic: cuvвntul «genetic» provine de la «genetic?», pe

cвnd cuvвntul «genic» ?ine de gene. Denumirea «ingineria genetic?» este mai

ampl?, deoarece, conform spuselor academicianului A. A. Baev, cunoscut

cercet?tor оn acest domeniu, ea se ocup? de construirea structurilor

genetice func?ional active, adic? de crearea unor programe genetice

artificiale, iar un оntreg program genetic nu se mai refer? doar la o

simpl? gen?.

Astfel, оns??i denumirea acestei ?tiin?e reflect? con?inutul cercet?rilor

ei. Precum a marcat academicianul N. P. Dubinin, оmbinarea cuvintelor

«genetic?» ?i «inginerie» arat? c?, оn sfвr?it, a оnceput a se realiza

visul savan?ilor, a оnceput timpul cвnd biologul, asemeni f?uritorului de

mijloace tehnice moderne, va putea construi modele biologice, pe care le va

traduce apoi оn via??, creвnd con?tient orice organism viu cu propriet??i

programate anterior.

Ingineria genetic? n-a ap?rut, bineоn?eles, spontan, pe un loc gol.

Na?terea ei a fost determinat? de dezvoltarea impetuoas? a biologiei

moleculare ?i a geneticii, care a оnceput оn a doua jum?tate a secolului

nostru. Apari?ia acestei ?tiin?e se datoreaz? realiz?rilor anterioare ale

biologiei ?i geneticii clasice, temeliile c?rora au fost puse оn prima

jum?tate a secolului XX.

Оn cartea noastr? ne-am propus s? relat?m acele evenimente care au condus

treptat, dar consecvent la constituirea acestei noi ?tiin?e. Vom vorbi

despre realiz?rile practice ale ingineriei genetice оn fitotehnie,

zootehnie ?i оn industria microbiologic?, despre perspectivele pe care le

au protec?ia fondului genetic, genosistematica ?i genetica medical?. Vom

analiza ?i fenomenele controversate, ce ?in de aceste cercet?ri, precum ?i

aspectele lor sociale.

Оn carte se opereaz? оn temei cu adev?ruri general acceptate, dar pe

alocuri ne oprim aten?ia ?i asupra unor aspecte insuficient elaborate, a

c?ror elaborare, оns?, se va realiza оn timpul cel mai apropiat. Aceasta se

refer? la astfel de probleme importante, ca reglarea sexului, clonarea

animalelor ?i a plantelor, prelungirea vвrstei de tinere?e a omului,

descoperirea hipertimpurie a capacit??ilor deosebite la copii ?. a. Credem

c? par?ial faptul este justificat prin interesul pe care-l nutre?te

tineretul contemporan fa?? de aceste probleme, la a c?ror rezolvare el va

participa, f?r? оndoial?, оn mod nemijlocit.

Vom tr?i un sentiment de fireasc? bucurie atunci, cвnd fiecare dintre

cititori va g?si pe parcursul lucr?rii ceva de folos ?i interesant pentru

el.

?i vom fi recunosc?tori pentru orice sugestie, care ni se va face

referitor la carte.

Autorul

I. DIN ISTORIA CONCEP?IILOR DESPRE ERIDITATE

De?i ca ?tiin?? genetica a оnceput a se constitui la r?scrucea secolelor

XIX-XX, fenomenele ereditare au preocupat demult min?ile oamenilor. Din

timpuri str?vechi omul se оntreba: de ce copiii seam?n? sau nu cu p?rin?ii?

Care este mecanismul transmiterii materialului ereditar ?i ce structuri o

оnf?ptuiesc?

Evolu?ia concep?iilor cu privire la ereditate este ea оns??i extrem de

interesant?, de aceea credem c? pentru оnceput este potrivit s? prezentam

unele dintre aceste idei оn succesiunea lor cronologic?.

Оn Egiptul antic slujitorii cultului explicau toate particularit??ile

proprii eredit??ii ?i variabilit??ii cu ajutorul teoriei metapsihozei

(despre str?mutarea sufletelor de la un organism la altul). Ei afirmau pe

aceast? baz? c? toate tr?s?turile ?i оnsu?irile fiin?elor vii depind de

calit??ile sufletului care se instaleaz? оn fiecare dintre ele оn momentul

concep?iei.

?i оn Grecia antic? mul?i filozofi au оncercat s? explice fenomenul

eredit??ii. Astfel, filozoful materialist Democrit este exponentul, unei

оnv???turi, оn multe privin?e naiv?, dar consecvent materialist? despre

ereditate, conform c?reia оn procesul form?rii produselor sexuale toate

componentele corpului secret? particule minuscule, care se concentreaz? оn

s?mвn?? (sperm?) ?i оmpreun? cu aceasta sunt transmise descenden?ilor. Tot

odat?, dup? Democrit, la acest proces de transmitere a tr?s?turilor ?i

оnsu?irilor care le sunt proprii contribuie оn egal? m?sur? tat?l, ?i mama.

Aceast? doctrin? a fost dezvoltat? оn continuare de c?tre Hipocrat (460-375

о. e. n.), fiind denumit? pangenez?.

Оn lucrarea «Despre s?mвn?? ?i despre natura copilului» Hipocrat scria

urm?toarele: «S?mвn?a - atвt cea femeiasc?, cвt ?i cea b?rb?teasc?-provine

de la corpul оntreg, cea provenit? din p?r?ile slabe este slab?, cea

provenit? din p?r?ile puternice-este viguroas?, ?i, de regul?, оn acela?i

mod se repartizeaz? ?i оn copil. ?i dac? dintr-o parte a corpului оn

s?mвn?? se secret? mai multe elemente de la b?rbat decвt de la femeie,

copilul seam?n? mai mult cu tat?l; iar dac? dintr-o parte oarecare se

secret? mai multe elemente de la femei, copilul seam?n? mai mult cu mama.

Nici odat?, оns?, nu se poate оntвmpla ca f?tul s? semene mamei cu toate

p?r?ile corpului, iar cu tat?l s? nu semene deloc sau invers, ori, оn

general, s? nu semene оn nici un fel cu amвndoi, fiindc? s?mвn?a din

corpurile amвndurora se transmite f?tului».

Aristotel (384-322 о. e. n.) s-a pronun?at оmpotriva ipotezelor pe care

se sprijinea pangeneza. El remarca: «Mai оntвi de toate, asem?narea nu

poate servi drept dovad? a secret?rii semin?ei din оntreg corpul, deoarece

asem?n?toare devine ?i vocea, ?i unghiile, ?i p?rul, ?i chiar mi?c?rile,

iar de la toate acestea nu se secret? nimic»

Aristotel, spre deosebire de Hipocrat, afirma totodat? c? fiecare dintre

p?rin?i joac? un rol cu totul diferit la apari?ia descenden?ei: de la mam?

provine numai o materie moart?, pasiv?, incapabil? de a se dezvolta оn mod

independent, оn timp ce tat?l furnizeaz? for?a vital?, care оnsufle?e?te

aceast? materie inactiv? ?i dirijeaz? dezvoltarea organismului. Dup?

Aristotel, for?a vital?, pe care el o denume?te enteslehie, este

imaterial?, indivizibil? ?i reprezint? acel ideal spre care tinde

organismul оn procesul dezvolt?rii sale. Din s?mвn??, conform opiniei lui,

for?a vital? se revars? prin tot organismul, determinвnd toate

particularit??ile specifice ale diferitelor ?esuturi ?i organe din el.

La оnceputul erei noastre Galen (129-199 e. n.), un alt оnv??at grec,

afirma, c? ambii p?rin?i particip? оn egal? m?sur? la transmiterea

tr?s?turilor ?i оnsu?irilor ce le sunt lor proprii copiilor. O dovad? a

acestui fapt o constitui asem?narea copiilor cu ambii p?rin?i, asem?nare ce

se observ? оn majoritatea cazurilor.

Оn perioada Evului Mediu cuno?tin?ele despre ereditate nu s-au dezvoltat.

Toate publica?iile cu acest subiect erau interzise de biseric?, deoarece

concep?iile despre mo?tenirea caracterelor ?i evolu?ia organismelor nu

corespundeau cu principiile ?i ideile ei. Abia оn secolul al XVII-lea se

fac primele descoperiri importante оn domeniul eredit??ii. Este perioada оn

care au fost construite primele microscoape, cu ajutorul c?rora a оnceput

studierea celulelor ?i ?esuturilor organismelor. Savan?ii A. Levenhuc, M.

Malpighi ?i G. Laibni? au descoperit ?i au descris spermatozoizii (celulele

sexuale masculine) la cвteva specii de animale. Ei au fost primii care au

lansat concep?ia cu privire la faptul c? spermatozoizii con?in оn stare

gata preformat?, dar miniatural?, un оntreg embrion ?i, din contra, al?i

biologi erau de p?rerea c? embrionul preformat se afl? оn ovul (celula

sexual? feminin?). A?a a luat na?tere teoria preformist?, conform c?reia

celulele sexuale, atвt cele feminine, cвt ?i cele masculine, con?in

viitoarele organisme оn stare integr?, оn stare preformat?, cu toate

organele ?i ?esuturile оn miniatur?, care mai apoi о?i m?resc, pur ?i

simplu, dimensiunile ?i cap?t? aspectul unui individ matur. Оn acest fel,

Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75