Современная генетика
оns? nu va depinde numai de felul c?r?ilor, ci ?i de felul cum va ?ti s? le
foloseasc? juc?torul. Un juc?tor bun cu c?r?i mai slabe poate s? ajung? la
un succes mai mare, decвt un juc?tor prost cu c?r?i bune, dar care nu ?tie
s? le foloseasc?.
Оn fa?a pedagogiei ?i psihologiei se afl? problema de a determina cвt mai
timpuriu aptitudinile, pe care le posed? copilul. Cunoa?terea lor va
permite organizarea corect? a educa?iei. S? nu uit?m c? оns??i via?a
social? are origine biologic?.
Omul, ca fiin?? biosocial?, are dou? programe de dezvoltare – bilogic?,
imprimat? оn ADN ?i transmis? ereditar din genera?ie оn genera?ie, ?i
social?, care nu este оnscris? оn genele sale. Pentru a se dezvolta ca
personalitate el trebuie s? se conduc? de ambele programe. Calit??ile unei
persoane sunt determinate ?i de genotipul ob?inut ereditar, ?i de mediul
social, оn care are loc dezvoltarea sa. Genotipul influen?eaz? asupra
form?rii ?i dezvolt?rii fenomenelor psihice ale omului, asupra form?rii
individualit??ii lui. Mediul trebuie s? fie favorabil pentru un anumit
genotip.
La na?tere oamenii nu sunt egali din punct de vedere genetic, de aceea
influen?ele pedagogice ?i psihologice nu pot fi acelea?i pentru persoane
diferite. Fiecare om о?i are genotipul s?u ?i reac?ii specifice lui.
Educa?ia ?i instruirea trebuie s? corespund? individualit??ii fiec?rui om,
care percepe realitatea оn felul s?u. ?inвnd seama de aceste fapte trebuie
de c?utat metode ?i mijloace cвt mai potrivite pentru realizarea instruirii
?i educa?iei.
X. INGINERIA GENETIC?
10.1 Structura genomlui
Pe baza exemplelor cu privire la legile de mo?tenire a caracterelor,
analizate оn capitolul оntвi, unii cititori ?i-au format p?rerea c? fiecare
organism se caracterizeaz? prin dou? st?ri: stare intern?, determinat? de
constitu?ia ereditar?, ?i starea extern?, ce const? оn realizarea
posibilit??ilor ereditare ale organismului оn anumite condi?ii de
existen??. Оntr-adev?r, a?a este.
Suma factorilor ereditari ai organismului a fost numit? genotip, iar
totalitatea caracterelor - fenotip. Оn prima jum?tate a secolului XX
savan?ii considerau c? genotipul individului оl formeaz? o anumit? sum? de
predispozi?ii ereditare - gene, care se pot combina liber, formвnd cele mai
variate оmbin?ri, pe cвnd fenotipul, la rвndul s?u, este un mozaic de
caractere, care se constituie de fiecare dat? оn mod diferit.
Cercet?rile ?i experimentele efectuate оn continuare au demonstrat c?
aceste reprezent?ri sunt simpliste, iar оn multe cazuri - gre?ite.
Оnc? Morgan оn lucr?rile sale a ar?tat c? genele ocup? anumite locuri
(locusuri) de-a lungul fiec?rui cromozom, formвnd a?a-zisele grupuri
ligaturale (blocuri), ?i din aceast? cauz? ele nu pot s? se combine
оntotdeauna liber, ci, dimpotriv?, de cele mai dese ori se transmit
оmpreun? cu cromozomul lor.
Legile stabilite de Mendel s-au dovedit a fi limitate tocmai din cauza
fenomenului eredit??ii ligaturate a multor caractere. Aceste legi sunt
valabile numai pentru caractere, ale c?ror gene sunt localizate оn diferite
perechi de cromozomi. Afar? de aceasta, s-a stabilit c? anumite caractere
se mo?tenesc numai pe linie matern?, adic? ele nu sunt controlate de
factorii nucleici, ci de citoplasma celulelor. A?a au ap?rut no?iunile de
ereditate nuclear?, sau cromozomic?, ?i de ereditate citoplasmatic?, sau
extracromozomic?. Genele citoplasmatice se localizeaz? оn mitocondriile ?i
plastidele celulelor eucario?ilor, precum ?i оn plazmidele procario?ilor.
Plazmidele sunt ni?te molecule mici inelare de ADN, descoperite la
bacterii.
A?a dar, datele noi au confirmat ideea c? genotinul individului prezint?
nu numai suma genelor nucleului, ci ?i un sistem integral, format
evolu?ionar, de interac?iunea dintre toate elementele genetice ale celulei
?i ale оntregului organism. Acest sistem a fost numit genom. Genomul
cuprinde, prin urmare, оntreaga informa?ie genetic? a organismului, care se
manifest? treptat ?i succesiv оn caracterele ?i оnsu?irile concrete
biochimice, fiziologice, morfologice, vizibile ?i invizibile Ele determin?
toate manifest?rile vitale оn decursul dezvolt?rii individuale
Unitatea elementar? a genomului este gena dar оn ultimele decenii
no?iunea de gen? s-a schimbat esen?ial, s-a оmbog??it cu un con?inut nou,
ea a suferit o evolu?ie asem?n?toare cu cea a atomului din fizica modern?.
S-a constatat c? structura genelor la procario?i se deosebe?te оntr-o
anumit? m?sur? de cea a eucario?ilor dup? оmpachetare, transcriere ?i
translare, c? grupele de gene, mai alee eucario?ii, au numeroase
particularit??i func?ionale Оn afar? de aceasta, s-a confirmat оn ultimul
timp c? unele gene sunt reprezentate prin succesiuni unicale de nucleotide,
altele - prin succesiuni care se repet? multiplu, celelalte formeaz?
familii оntregi sau sunt dispersate ?i sar mereu оn genom dintr-un loc оn
altul.
Datorit? acestui fapt a luat na?tere o nou? reprezentare despre structura
genomului organismelor, conform c?reia genomul se aseam?n? cu un ora?
modern ce are prospecte unice ?i numeroase ansambluri arhitecturale, unice
оn felul lor, dar care formeaz? totodat? o parte component? a unor
ansambluri mai mari, ce оmpodobesc partea central? a ora?ului, sau unul din
microraioanele lui. ?i microraioanele se aseam?n? prin ceva, prin ceva se
deosebesc, deoarece оn fiecare dintre ele se construiesc ?i cl?diri unice,
precum ?i grupe de cl?diri, construite dup? proiecte - tip identice.
Precum doar arhitectul poate cuprinde оntreaga frumuse?e a compozi?iei
arhitecturale a ora?ului pe care l-a conceput, tot a?a arhitectura
genomului nu este accesibil? fiec?ruia. Vom profita, оns?, de marea dorin??
a cititorilor de a p?trunde esen?a acestei compozi?ii ?i vom оncepe o
excursie pentru a o cunoa?te.
A?a dar, pentru оnceput, ce este gena? Gena este un fragment al ADN-ului
cu o succesiune determinat? a nucleotidelor ?i оn fiecare din acestea este
cifrat? sau codificat? o anumit? protein? Оn celula animalelor superioare
?i a omului se afl? un asemenea volum de ADN, c? ar ajunge pentru crearea a
3 milioane de gene. Оn realitate, оns?, la om exist? ?i func?ioneaz?
aproximativ 100 de mii de gene
Fiecare gen? individual? are o structur? proprie primar? a ADN ului
specific? numai ei. Transcrierea genelor se face de pe anumite fragmente
ale uneia din catenele ADN-ului. Catena ADN, care con?ine codul veridic al
unei anumite proteine, se nume?te caten? logic? (de codificare).
La majoritatea virusurilor, la procario?i ?i eucario?i ambele catene de
ADN con?in fragmente logice, dar la fiecare gen? este logic? numai una din
cele dou? catene.
S-a constatat c? la multe virusuri ?i bacteriofagi genele se suprapun, la
bacterii ele prezint? o structur? neоntrerupt?, iar la organismele
superioare – ele sunt fragmentare, a?ezate оn form? de mozaic?.
La оnceput gena sau un grup de gene au un fragment special - promotor,
care pune оn func?ie gena, iar la sfвr?it se afl? terminatorul, care d?
semnalul оncet?rii lucrului.
La organismele pluricelulare num?rul total al genelor este de aproape 100
de mii ?i din ele partea covвr?itoare o formeaz? genele unice. Din genele
unice fac parte succesiunile de nucleotide, care au structura lor specific?
?i sunt prezentate оn genom o singur? dat?.
Оn genomul eucario?ilor оn afar? de gene unice оntвlnim ?i gene care se
repet? de multe ori. Din ele fac parte genele ARN-ribozomal (ARNr), de
transport (ARNt) ?i de proteine-histone.
Majoritatea organismelor au sute de astfel de gene. Genele ARNr se pot
repeta de sute (la insecte) ?i mii (la vertebrate) de ori. Deocamdat? nu
este limpede sensul acestei varia?ii de gene.
Num?rul genelor pentru fiecare ARNt este mult mai mic - de la cвteva pвn?
la zece ?i rareori sute de unit??i. Оn majoritatea cazurilor ele se adun?
оn grupuri, care se a?eaz? оn оntregul genom.
Genele de histone sunt interesante prin faptul c? repetarea lor оn genom
este foarte variat?: la drojdii - g?sim cвteva, la mamifere ?i p?s?ri-zeci,
la drozofil? ?i triton - sute, iar la axolotl - mii de unit??i, f?r? ca s?
existe vre-o leg?tur? оntre ace?ti indici ?i pozi?ia organismului pe scara
evolutiv?.
Оn genom genele-rude formeaz? deseori familii, care apar ori drept
consecin?? a duplic?rii genelor оn cursul evolu?iei, ori, dimpotriv?, drept
urmare a trecerii de la genele mult repetabile la un num?r al lor mult mai
mic.
A fost studiat? bine din acest punct de vedere familia genelor globine la
om. Genele alfa-globine au fost localizate оn cromozomul al 16, iar genele
Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75
