Современная генетика
trecere de la un sex la altul, numindu-le intersexe. El a descris ?i multe
cazuri de supersexe - super-femele ?i supermasculi, la care organele
reproductive erau hipertrofiate, оns? indivizii ca atare sterili. Studiul
citologic al indivizilor intersexuali a demonstrat o varia?ie vast? оn
coraportul dintre num?rul cromozomilor - X ?i a garniturilor de autozomi. S-
a constatat urm?toarea legitate: cu cвt indicele sexual X/A este mai mare,
cu atвt mai mult sunt exprimate caracterele femelei, ?i invers. De aici
reiese, c? sexul la Drosophyla este determinat de bilan?ul оntre cromozomii
- X ?i autozomi. Deci sexul prezint? un caracter poligenic, plurifactorial.
Genele, ce determina sexul femel sunt localizate оn cromozomul X, iar cele
ce controleaz? sexul mascul – оn autozomi.
5.4 Determinarea sexului la om
Determinarea sexului la om are loc оn corespundere deplin? cu mecanismul
cromozomal. Reie?ind din formula mecanismului cromozomal, sexul copilului
va depinde оnainte de toate de tat?, dat fiind faptul c? unirea diferi?ilor
lui game?i (X ?i Y) cu game?ii X ai mamei va pune оnceputul dezvolt?rii fie
a unei feti?e (XX), fie a unui b?ie?el (XY).
Teoretic, reie?ind din aceast? formula, ar trebuie s? se nasc? un num?r
egal de feti?e ?i b?ie?i. Statistica demonstreaz?, оns?, c? mai des se
nasc, totu?i , b?ie?i. Iat? cвteva exemple.
Оn momentul concep?iei se formeaz? aproximativ de o dat? ?i jum?tate ori
mai mul?i embrioni-b?ie?i decвt embrioni-feti?e. Dar оn primele luni de
sarcin? mor de 2-3 ori mai mul?i embrioni-b?ie?i, raportul dintre num?rul
de b?ie?i ?i feti?e n?scu?i mor?i este egal cu 125: 100, iar mortalitatea
infantil? este ?i ea mai ridicat? la b?ie?i.
Оn momentul na?terii raportul dintre num?rul de feti?e ?i b?ie?i e de 100
la 106. Spre vвrsta de 18 ani num?rul de fete ?i b?ie?i se echilibreaz?
(оnceputul alegerii miresei ?i a mirelui!). Spre vвrsta de 50 de ani la 100
de femei revin 85 de b?rba?i, iar la 85 do ani la 100 de b?trвnele revin
numai 50de b?trвni. A?a stвnd lucrurile, mai r?mвne de v?zut care este,
totu?i , sexul tare: sexul feminin este astfel nu numai frumos, ci ?i tare!
?i, totu?i , de ce se nasc mai mul?i b?ie?i? Cromozomul Y este оntrucвtva
mai mic decвt cromozomul X. Mult timp, оns?, nu s-a ?tiut dac? aceast?
deosebire оntre spermatozoizii «masculini» ?i «feminini» se r?sfrвnge
asupra aspectului lor.
Abia relativ recent, prin aplicarea unor metode perfec?ionate de
microscopie, s-a putut stabili c? exist? оntr-adev?r dou? variet??i de
spermatozoizi: unii au capul mic ?i rotund, iar la al?ii el este mai mare
?i u?or alungit. Biologul american L. ?ettlz a f?cut presupunerea c?
cromozomii Y sunt localiza?i оn spermatozoizii cu capul mai mic. Ei au o
mai mare vitez? de deplasare, de aceea ajung mai repede оn ovuli, ?i se
concep mai mul?i b?ie?i.
Trebuie remarcat faptul c? raportul de sex la nou-n?scu?i depinde ?i de
vвrsta mamei. Astfel, mamele оn vвrst? de 18-22 de ani nasc 100 de fete la
125 de b?ie?i, iar mamele оntre 38 ?i 42 de ani-100 de fete la 90 de
b?ie?i. Dup? toate probabilit??ile aceast? legitate este condi?ionat? de
modificarea, оn leg?tur? cu vвrsta, a mediului fiziologic ?i biochimic al
organismului feminin. Cele mai mic devieri оn direc?ia cre?terii sau
mic?or?rii acidit??ii, a alcalinit??ii ?. a. m. d. pot duce la crearea de
condi?ii care s? avantajele spermatozoizii de un tip ?i s?-i dezavantajeze
pe cei de alt tip.
Referitor, оns?, la mortalitatea ridicat? оn rвndul indivizilor de sex
masculin, fenomen propriu nu numai speciei umane, dar ?i majorit??ii
reprezentan?ilor lumii animale, putem construi doar ipoteze. Dar ne
оndoielnic este c? precump?nirea оn momentul concep?iei ?i оn cel al
na?terii a num?rului de indivizi masculini are o important? valoare
adaptiv?, care vine s? compenseze viabilitatea lor mai mic? ?i s? asigure o
egalitate numeric? оntre sexe anume c?tre momentul atingerii matur?rii
sexuale. La mamifere sexul masculin reprezint? partea activ? a speciilor
?i, оn consecin??, mortalitatea оn rвndul masculilor, ca urmare a luptelor
pentru supravie?uire dintre ace?tia, este mai ridicat? ca la femele.
La om sexele masculin ?i cel feminin sunt clar diferen?iate atвt оn ce
prive?te caracterele primare, cвt ?i cele secundare.
Dar uneori se оntвlnesc indivizi, care posed? caractere sexuale proprii
ambelor sexe (bisexuali). Grecii, care vedeau оn astfel de fiin?e o
оmbinare a b?rb??iei lui Hermes ?i a feminit??ii Afroditei, i-au numit
hermafrodi?i.
Adev?ratul hermafrodit ar trebui s? posede organele necesare pentru a se
autofecunda ?i, deci, s? fie оn acela?i timp ?i mam?, ?i tat?. Dar
organisme cu astfel de tr?s?turi anormale nu sunt cunoscute.
Ceva mai des se оntвlnesc indivizi numi?i pseudohermafrodi?i: la 1000 de
persoane revine 1 pseudohermafrodit. Ace?tia-ni?te intersec?i - sunt
оnzestra?i cu caractere sexuale secundare proprii ambelor sexe, caracterele
sexuale primare fiind distincte. Iat? cвteva exemple.
Оn 1935, оn timpul Jocurilor Olimpice, mare a fost surpriza pe care au
tr?it-o arbitrii, cвnd au aflat c? оnving?toarei оn proba de 800 m pr?ntr'o
interven?ie chirurgical? i-a fost redat? natura masculin?. Un an mai tвrziu
o atlet? de frunte din Anglia, recordman? la aruncarea discului, оn
rezultatul opera?iei a fost trecut? de asemenea оn categoria b?rba?ilor.
Оntr-un alt caz un sergent al armatei poloneze s-a dovedit a fi femeie ?i
apoi a n?scut un copil.
Оn celulele hermafrodi?ilor, de regul?, exist? doi cromozomi X, iar pe
unul din ei este fixat un fragment de cromozom Y. Dup? opinia savantului
american S. Voctel, aceasta nu este singura cauz? a hermafroditismului.
Nu este exclus c? оn anumite condi?ii factorii de mediu pot ac?iona оn
a?a fel asupra genelor cromozomului X, оncвt ele оncep s? determine unele
dintre caracterele proprii sexului masculin. Drept exemplu poate servi
boala de natur? cromozomal? numit? «feminizare testicular?» ?i manifestat?
prin fenomenul cвnd individul este femeie dup? aspectul exterior ?i b?rbat
dup? structura intern?. De aceast? boal? sufer? fiecare a 2000-ea femeie cu
genotipul XY. O astfel de femeie se poate c?s?tori f?r? ca so?ul s?-?i
poat? da sama de adev?rata ei identitate. Singurul simptom evident al
st?rii sale anormale o constituie sterilitatea. O astfel de femeie a fost
regina englez? Elizabet I, care, de?i n-a manifestat indiferen?? fa?? de
b?rba?i, totu?i, n-a avut copii.
Dar se poate prezice sexul viitorului copil? S-a dovedit c? se poate.
Astfel, savantul polonez F. Benendo a observat c? exist? o anumit? leg?tur?
оntre sexul viitorului copil ?i momentul concep?iei. Drept baz? pentru
aceast? constatare au servit datele pe care Benendo le-a ob?inut оn urma
anchet?rii a circa 40 mii de femei gravide ?i perechi conjugale. A ie?it la
iveal? o legitate curioas?. Astfel, dac? momentul concep?iei coincidea cu
ziua ovula?iei, cвnd ovulul matur este eliminat de ovar (de regul?, aceasta
se оntвmpl? оn a 12-14-ea zi de la оnceputul ciclului menstrual) оn 86,6%
se n??tea b?iat. Dac?, оns?, actul sexual se produce cu 4 zile mai devreme
оn 84,7% de cazuri se n??teau fete.
Pe baza acestei legit??i Benendo a prezis la 11 perechi conjugale sexul
viitorului copil ?i a gre?it numai оntr-un singur caz, iar la alte 11
perechi, care urmau indica?iile savantului, s-au n?scut copii anume de
sexul de care au dorit.
Dar cercet?rile savantului polonez nu s-au bucurat de apreciere. Ele nu
aveau o baz? riguros ?tiin?ific?, iar la оntrebarea prin ce se explic?
legitatea remarcat? Benendo n-a putut r?spunde.
Оntre timp experien?ele lui ?ettlz (despre care am pomenit) au demonstrat
c? spermatozoizii «feminini» sunt mai activi оn mediu acid, iar cei
«masculini» - оn mediu alcalin. Ginecologilor le este cunoscut faptul c? de-
a lungul ciclului de ovula?ie compozi?ia secre?iilor uterine sufer?
schimb?ri considerabile: pe m?sura ce se apropie momentul ovula?iei aceste
secre?ii cap?t? un caracter tot mai pronun?at alcalin mai favorabil pentru
spermatozoizii «masculini».
Cum vedem, aceste date conduc la aceea?i concluzie cu a statisticii lui
Benendo: dac? concep?ia se produce оn momentul ovula?iei, ?ansele na?terii
unui b?iat prevaleaz?.
Dar iat? cu ce rezultate s-au оncheiat cercet?rile profesorului de la
Universitatea din Paris J. Stolcovschi. Ancheta pe care a оntreprins-o la
134 de ferme din Normandia ?i care a cuprins 25653 de na?teri a demonstrat
c? surplusul de caliu оn alimenta?ie face s? sporeasc? probabilitatea
na?terii de vi?ei, iar surplusul de magneziu ?i calciu de vi?ele. La 82 de
ferme la o parte de vaci, timp de o lun? pвn? la fecunda?ie ?i o lun? dup?,
Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75
