Современная генетика
Оn anul 1982 s-a ob?inut sintetizarea оn celulele colibacilului a
interferonului leucocitar. Prima etap? a cercet?rilor const? оn clonarea
?i identificarea genei, iar a doua – оn ob?inerea din leucocitele sвngelui
omului a ARN-ului informativ, care codific? sinteza interferonului. Оn
acest scop оn leucocitele sвngelui a fost inserat virusul bolii de Newcastl
– un stimulator puternic al interferonului, care genereaz? sinteza lui.
Dup? aceea gena interferonului a fost inserat?, cu ajutorul plasmidei, оn
gena colibacilului. ?i bacteriile au оnceput s? produc? interferonul. Dintr-
un litru de mediu de cultur? (recalculat la 1 litru de sвnge) se poate
ob?ine de 1000 de ori mai mult interferon.
Astfel s-a f?cut un pas important spre producerea industrial? a
interferonului leucocitar relativ ieftin. Pentru munca rodnic? оn domeniul
acesta savan?ilor sovietici Iu. Ovcinnicov, E. Sverdlov, S. ?arev ?. a. li
s-a decernat premiul Lenin.
Bacteriile «programate» special оn acest scop elaboreaz? ?i medicamente
antitumorale. Unul din ele – limfotoxina este o protein?, elaborat? de
celulele sistemului imun al omului (limfocite). El are capacitatea de a
ucide celulele tumorale f?r? a influen?a celulele s?n?toase. Limfocitele,
оns?, produc aceast? protein? оn cantit??i foarte mici ?i de aceea pвn? оn
prezent nu s-a reu?it s? se cerceteze am?nun?it оnsu?irile ei.
Pentru a ob?ine aceast? protein? minunat? оn cantit??i mai mari,
colaboratorii uneia din firmele de inginerie genetic? din SUA au hot?rвt s?
utilizeze bacteriile cu care se lucreaz? mult mai u?or ?i-s mult mai
ieftine decвt culturile de limfocite. Оn acest scop a fost nevoie de o
gen?, care s? codifice limfotoxina. Pentru a sintetiza aceast? gen?,
savan?ii au оnceput s? determine succesiunea aminoacizilor din limfotoxin?.
Ei au reu?it s? descifreze un fragment compus din 155 de aminoacizi, care
alc?tuia 90% din lungimea moleculei proteice. Utilizвnd datele codului
genetic, ei au sintetizat gena, care codific? limfotoxina scurtat? ?i au
inserat-o оn bacteria E. coli. Dar experimentatorii au r?mas decep?iona?i:
proteina «scurtat?», elaborat? de bacterii, nu era activa din punct de
vedere biologic.
Urm?toarea etap? a fost g?sirea acelei p?r?i a genei care lipsea. Din
limfoci?i a fost separat ARNi-ul din care s-au ob?inut copii de ADN. Оntre
acestea trebuia de g?sit copia care codific? limfotoxina. Оn acest scop a
fost utilizat? metoda de hibridizare a ADN-ului. Apoi din copia de ADN
c?utat? a fost t?iat un sector ce codifica fragmentul final care lipsea ?i
a fost sudat la gena sintetic?.
Bacteriile оn care a fost inserat? gena «sudat?» au оnceput s? produc?
limfotoxina, оnsu?irile ?i gradul de activitate ale c?reia nu se deosebeau
de оnsu?irile celei naturale. Producerea ei prin aceast? metod? a fost de
500 de ori mai mare decвt cea produs? de cultura limfoci?ilor. Cвnd aceast?
limfotoxin? a fost administrat? ?oarecilor оn tumoarea provocat? de
cancerogenele chimice, tumoarea pierea.
Speciali?tii americani au reu?it printr-o metod? analog? s? cloneze оn
bacterii gena unei alte proteine anticanceroase a omului – a a?a-numitului
factor al necrozei tumorii.
Dac? proteinele ob?inute pe calea ingineriei genice vor putea fi
utilizate pentru tratamentul oamenilor, ele vor deveni medicamente de tip
nou. Preparatele anticanceroase folosite pвn? оn prezent sunt ne specifice:
ele ac?ioneaz? atвt asupra celulelor canceroase, cвt ?i asupra celulelor
normale. Afar? de aceasta , ele sunt ni?te substan?e str?ine organismului,
pe cвnd limfotoxina ?i factorul necrozei tumorilor sunt proprii
organismului. Aceste preparate se afl? оn etapa experimentelor clinice.
Ingineria genic? a f?cut posibil? crearea a?a-numitelor vaccinuri vii.
Vaccinul viu se ob?ine atunci cвnd «se sutureaz?» la un loc, bun?oar?, ADN-
ul virusului de variol? ?i o anumit? gen? a hepatitei care func?ioneaz? оn
caliate de vaccin antihepatic. Vaccinarea obi?nuit? a acestui -!reparat
provoac? simultan rezisten?a contra variolei ?i hepatitei. Lucr?rile de
creare a vaccinului contra hepatitei (boala Botchin sau icter), boal? grav?
?i foarte r?spвndit?, sunt efectuate de doctorul оn ?tiin?e biologice
I?tvan Fodor, conduc?tor de laborator la Institutul de biochimie ?i
fiziologie a microorganismelor din - ora?ul Pu?chino. Conform planurilor
savan?ilor, principalul avantaj al acestei substan?e pe lвng? eficacitate
trebuie s? devin? ?i producerea ei оn cantit??i ce-ar face posibil?
vaccinarea оn mas? a popula?iei. Vaccinul contra icterului, elaborat оn
SUA, se f?cea din sвngele omului care a suferit de aceast? boal?. Acest
vaccin оl cost? pe pacient o sut? de dolari.
Bazвndu-se pe datele ingineriei genetice, grupul ?tiin?ific al lui I.
Fodor primul оn practica medical? a reu?it s? insereze gena hepatitei оn
genomul vaccinei contra variolei. A fost ob?inut? o vaccin? hibrid?, care
poate fi utilizat? contra a dou? boli simultan.
Juste?ea presupunerilor, f?cute de c?tre savan?i, au confirmat-o ?i
examenele de laborator. Оn sвngele iepurilor de cas?, c?rora li s-a
administrat preparatul recombinat, au fost descoperi?i anticorpi nu numai
contra variolei, dar ?i contra hepatitei.
Experien?ele efectuate, asupra animalelor nu puteau fi, оns?, absolut
conving?toare. Doar hepatita e o boal? de care sufer? оn primul rвnd
oamenii. Savan?ii din laboratorul doctorului Fodor au luat benevol decizia
de a deveni primii oameni оn lume vaccina?i contra icterului, fiind absolut
convin?i teoretic c? aceasta nu poate provoca consecin?e grave. Оn acest
fel unsprezece oameni de pe P?mоnt de acum оnainte nu mai sunt amenin?a?i
de icter. Ace?tia sunt membrii colectivului condus de I. Fodor. Organismul
fiec?ruia din ei a ac?ionat la vaccin prin reac?ia imun?.
Autorii noii inven?ii sunt convin?i c? оn viitorul apropiat vaccinarea оn
mas? contra hepatitei va deveni posibil? оn orice col? al planetei; fiecare
vaccin va costa cвteva copeici.
Astfel pentru оntвia dat? o singur? fiol? con?ine un preparat contra a
dou? boli – a variolei ?i a icterului. E posibil? oare ob?inerea unui
vaccin mai universal? Savan?ii sunt foarte optimi?ti оn acest sens.
Tehnologia ADN-ului recombinat, ingineria genic? ?i noile metode de
biotehnologie vor permite, probabil, crearea de vaccinuri care «ar
func?iona» simultan contra unei serii de virusuri agen?i patogeni ai
bolilor infec?ioase. Biologia virusurilor permite «оnghesuirea» оn genomul
vaccinului de variol? оnc? a dou?zeci-treizeci de gene. Astfel dup?
vaccinare organismul omului va ob?ine un scut sigur contra multor boli.
Unul dintre domeniile medicinii, оn care este deosebit de necesar?
interven?ia ingineriei genice, este endocrinologia. Aceast? ?tiin??
studiaz? bolile legate de tulburarea cre?terii ?i dezvolt?rii organismului,
precum ?i tulbur?rile metabolismului provocate de insuficien?a sau excesul
unor proteine speciale – a hormonilor. Hormonii se sintetizeaz? оn anumite
organe ale animalelor ?i omului ?i este imposibil a-i ob?ine оn cantit??i
mai mari оn afara ingineriei genice. De exemplu, pentru a se produce un
miligram de hormon tiroliberin? a fost nevoie s? se prelucreze 7 tone de
hipotalamus, luate de la 5 milioane de oi.
Unul din primii hormoni ob?inu?i de ingineria genic? оn celulele
colibacilului a fost somatostatina, despre care am mai relatat. Ea este
elaborat? оn organism de hipotalamus (o gland? ce se afl? la baza
creierului). Somatostatina regleaz? secre?ia hormonului cre?terii
(somatotropinei) ?i a insulinei. Ea se folose?te pentru tratamentul
acromegaliei ?i diabetului.
Cu ajutorul somatotropinei, ob?inute ?i ea prin metodele ingineriei
genice, le putem ajuta oamenilor cu оn?l?imea de 120–130 centimetri s? mai
creasc?. Unii pacien?i cresc timp de un an cu 3 cm, ?i nu numai оn perioada
copil?riei, ci ?i оn cea a adolescen?ei. Medicii lituanieni au reu?it s?-i
fac? s? creasc? pe oamenii de 25–28 de ani. Aceste date confirm? o dat? оn
plus posibilit??ile mari de care dispune terapia hormonal?.
Insuficien?a оn organism a hormonului pancreasului, a insulinei, provoac?
o boal? grav? – diabetul zaharat. Peste 60 de milioane de oameni din lumea
оntreag? sufer? de aceast? boal?, care se transmite ?i prin ereditate ?i
care ocup? locul trei, оn ce prive?te cazurile de mortalitate, dup? bolile
cardio-vasculare ?i canceroase. Num?rul bolnavilor de diabet spore?te cu
fiecare an ?i insulina, ob?inut? prin metoda tradi?ional? din pancreasul
porcilor ?i vi?eilor, nu mai ajunge. Chiar mai mult, preparatul provoac?
unor bolnavi, mai alee copiilor, reac?ii alergice. De aceea s-a propus
Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75
