Современная генетика

оmprejurare este de natur? s? fac? ?i mai imperioas? necesitatea оnt?ririi

alian?ei dintre medici ?i geneticiieni pe calea spre descoperirea unor noi

metode ?i mijloace de izb?vire a omenirii de ereditate patologic?. Оn

leg?tur? cu aceasta nu este de prisos s? amintim gвndurile marelui fiziolog

I. P. Pavlov, sunвnd ca un testament, rostite la sicriul fiului s?u, care a

murit de cancer: «Medicii no?tri,-spunea I. P. Pavlov, - trebuie s?

cunoasc? la perfec?ie legile eredit??ii. Trebuie nimicit? оn r?d?cin?

posibilitatea transmiterii genera?iilor viitoare a bolilor cauzate de gene

patologice...» ?i «...traducerea оn via?? a adev?rului ?tiin?ific cu

privire la legile eredit??ii va ajuta omenirea s? scape de multe dureri ?i

nenorociri».

Consultarea medico-genetic? reprezint? o modalitate de aplicare оn

medicina practic? a realiz?rilor ?tiin?ifice din domeniul geneticiii,

constituind o form? specific? de asisten?? acordat? popula?iei, avвnd ca

scop profilaxia bolilor ereditare. Problemele care se isc? cu acest prilej

?in nu numai de sfera geneticiii medicale, multe din ele, aflвndu-se оn mod

tradi?ional оn competen?a psihologiei, sociologiei, dreptului, economiei,

demografiei.

Realizarea principiului profilaxiei оn medicin? nu poate fi deplin? f?r?

profilaxia bolilor ereditare, care se reduce оn fond la posibila limitare a

na?terilor de copii cu boli ereditare. Aceast? eliberare a comunit??ii

umane de povara muta?iilor patologice se cere оnf?ptuit? cu astfel de

metode care corespund pe deplin principiilor umanitare ale societ??ii

noastre.

VIII. DETERMINISMUL EREDITAR AL LONGEVIT??II

8.1 Gerontologia ?i genetica

Cunoa?tem deja ce reprezint? genetica ?i care este sfera ei de

preocup?ri, dar iat? despre gerontolojie mul?i dintre dumneavoastr? posibil

c? nici n-au auzit.

Cum adesea se оntвmpl?, denumirea cuvвntului provine din «montarea» a

dou? cuvinte grece?ti: gerontos-«b?trвne?e» ?i logos-«оnv???tur?».

Gerontologia se ocup? cu studiul mecanismelor ?i cauzelor оmb?trвnirii

organismelor. Оn schimb, istoria gerontologiei оns??i e departe de vвrstele

b?trвne?ii, num?rвnd doar cвteva decenii.

Оnceputul cercet?rilor aprofundate ale organismului aflat оn proces de

оmb?trвnire a fost pus prin studiile lui I. I. Mecnicov. Iar la baza

cuno?tin?elor moderne despre оmb?trвnire se afl? lucr?rile academicianului

A. A. Bogomole?-creatorul ?colii de gerontologie ?i organizatorul primei оn

lume conferin?e ?tiin?ifice оn aceast? problem?. Ea se numea semnificativ

«B?trвne?ea» ?i s-a desf??urat la Chiev оn anul 1938. Aproximativ peste 20

de ani discipolii ?i colaboratorii lui Bogomole? au creat, din nou la

Chiev, Institutul unional de gerontologie, care a g?zduit cel de-al nou?lea

Congres interna?ional de gerontologie din anul 1972.

Fiindc? vorbim de оmb?trвnire, este firesc s? se i?te urm?toarea

оntrebare: cвt poate ?i cвt trebuie s? tr?iasc? omul?

Iat? cвteva date ce-i caracterizeaz? pe longevivi. Mo?ierul maghiar P.

Zartai s-a n?scut оn secolul XVI ?i a murit оn secolul ...XVIII, tr?ind 185

de ani. Via?a conjugal? a maghiarilor Jon ?i Sarra Ravel a durat 147 de

ani: so?ul a murit оn vвrst? de 172 de ani, iar so?ia оn vвrst? de 164 de

ani. Este exemplul celei mai оndelungate ve?i conjugale. Albanezul Hudie a

tr?it 170 de ani, avвnd оn timpul vie?ii 200 de urma?i: copii, nepo?i,

str?nepo?i, str?-str?nepo?i ?. a. m. d.

Оn cartea sa «Prelungirea duratei vie?ii» A. A. Bogomole? citeaz?

urm?torul fapt cunoscut: la 31 iulie 1654 cardinalul d'Armaniac a v?zut un

b?trвn ce plвngea оn strad?. La оntrebarea din ce cauz? plвnge, b?trвnul a

r?spuns c?

l-a b?tut taic?-s?u. Mirat, cardinalul ?i-a exprimat dorin?a de a-l vedea

ne tat?l b?trвnului. ?i i-a fost dat s? vad? un b?trвn plin de via?? оn

vвrst? de 113 ani, care i-a spus c? ?i-a pedepsit fiul pentru lipsa de

respect fa?? de unchiul s?u: оl оntвlnise ?i nu-l salutase. Cвnd cardinalul

a intrat оn cas?, a v?zut un alt b?trвn оn vвrst? de 143 de ani - ?i el

plin de via??.

?i оn fosta URSS au fost оnregistrate cazuri de uimitoare longevitate.

Osetina Tense Abzieva a tr?it 180 de ani. Muslim ?iraliev-164, Ismail

Aitraliev- 160 de ani...

Vorbind despre durata posibil? a vie?ii omului, savan?ii numesc cifre

diferite: 120-150-180-200 de ani ?i mai mul?i. Оnc? marele biolog rus I. I.

Mecnicov, referindu-se la caracterul inepuizabil al rezervelor interne ale

organismului, spunea: «Moartea оnainte de оmplinirea a 150 de ani este o

moarte silit?».

Omul dispune de astfel de rezerve interne ?i for?e de ap?rare, care

permit s? se vorbeasc? nu numai de posibilitatea prelungirii duratei

vie?ii, оncetinirii procesului de оmb?trвnire, de care se ocup?

gerontologia, dar ?i de posibilitatea prelungirii perioadei de tinere?e, a

p?str?rii ei ?i chiar de reвntinerire. Aceste probleme sunt rezolvate de o

nou? ramur? a gerontologiei numit? juvenologia. Este vorba de p?strarea

tinere?ii, de prelungirea duratei vie?ii active ?i a activit??ii creatoare

a omului.

Gerontologia, juvenologia. Dar ce leg?tur? au ele cu genetica?

Lev Tolstoi a murit la 82 de ani de pneumonie. Ghiote a murit la 83 de

ani tot de pneumonie. Abia cu un an оnainte de moarte terminase partea a

doua a lui «Faust». Pвn? оn ajunul mor?ii ?i-a p?strat facult??ile

creatoare, capacitatea de munc?, capacitatea de a se pasiona. Ti?ian a

murit la 99 de ani de cium?. La vвrsta de 95 de ani el a terminat vestita

sa pвnz? «Hristos purtвnd coroan? de spini». Michelangelo a murit оn vвrst?

de 89 de ani, f?r? s? p?r?seasc? munca ?i fiind pasionat pвn? оn preajma

mor?ii, trecвnd de la sculptur? la arhitectur?, de la pictur? la compunerea

versurilor.

Englezul Tomas Parr la vвrsta de 105 ani a fost supus unei peniten?e

pentru concubinaj, la 120 de ani s-a c?s?torit din nou ?i a murit la 152 de

ani оntвmpl?tor din cauza supraalimenta?iei. La autopsie marele fiziolog ?i

embriolog Harvei n-a descoperit оn organismul lui modific?ri gerontice

serioase.

Оncepвnd studierea longevit??ii, colaboratorii Institutului de fiziologie

clinica al Academiei de ?tiin?e din Rusia au descoperit оn anul 1937 оn

оmprejurimile" ora?ului Suhumi 12 persoane оntre 107-135 de ani. To?i s-au

dovedit a fi plini de for?? ?i gazde ospitaliere.

Unul din ace?ti b?trвni, оn vвrst? de 107 ani, о?i nega cu оndвrjire

vвrsta, afirmвnd c? are numai 70. «Demascat» de oameni de-o vвrst? cu el ?i

de al?i martori, el a m?rturisit: «Vreau s? m? оnsor. Dar cine o. s? se

m?rite cu un b?trвn de 100 de ani? Cu unul, оns?, de 70 de ani se m?rit?

oricine».

Оn Georgia se bucur? de o larg? popularitate corul b?trвnilor de 100 de

ani, iar dansatorului L. ?aria la vвrsta de 112 ani i s-a acordat un premiu

special pentru cea mai corect? executare a unui dans.

Оn sport este cunoscut numele moscovitului Nicolai Zolotov, care, de?i

avea 85 de ani, continua s? participe la competi?ii oficiale de anvergur?,

ca, de exemplu, crosul de atletic? u?oar? organizat de ziarul «Pravda»,

cursa tradi?ional? pe distan?a de 30 de chilometri Tarasovca-Moscova ?. a.

Toate aceste date ?i altele similare ne ofer? certitudinea c?

posibilit??i poten?iale ale prelungirii termenului de via?? activ? exist?

?i trebuie c?utate doar c?ile de realizare a acestor posibilit??i

Оn acest sens genetica este chemat? s?-?i aduc? contribu?ia. Asupra

acestui aspect au st?ruit оn discursurile lor ?i participan?ii la cel de-al

9-lea congres de gerontologie din anul 1972.

8.2 Teoriile genetice ale оmb?trвnirii

Din timpurile lui Hipocrat au fost emise peste 200 de ipoteze ?i teorii

ale оmb?trвnirii. Dar abia оn prezent savan?ii au ajunse оn preajma

dezleg?rii tainelor mecanismului оmb?trвnirii, al rezolv?rii problemelor

prelungirii vie?ii.

Biologii au acumulat numeroase date despre schimb?rile ce se produc odat?

cu vвrsta оn organism, оn anumite celule ?i chiar оn molecule. Dar pentru

оn?elegerea esen?ei оmb?trвnirii lipse?te principalul: nu se ?tie care sunt

cauzele acestor modific?ri, ce este primordial ?i ce este secundar ?. a. m.

d.

S? ne oprim pe scurt asupra unor teorii genetice contemporane privind

оmb?trвnirea organismelor, teorii ce se bucur? de cea mai mare

popularitate,

Una din acestea afirm? c? b?trвne?ea, ca de altfel ?i dezvoltarea

individual?, este programat? оn genele organismului, оncepвnd cu prima lui

celul?.

Оn comunicarea f?cut? la congresul de gerontologie men?ionat B. F.

Vaniu?in a citat date experimentale care se refereau la teoria genetic? a

оmb?trвnirii. Оn ce constau aceste date? Оn faptul c? odat? cu vвrsta

Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75