Современная генетика
mult? mas? verde decвt cea diploid?.
9.1.3 Mutageneza experimental?
O deosebit? aplicare a c?p?tat оn selec?ie metoda mutagenezei
experimentale, adic? a inducerii artificiale a muta?iilor, care servesc
drept materie ini?ial? pentru crearea unor forme noi de plante. Pentru
realizarea muta?iilor se folosesc atвt mutageni fi-zici (diferite tipuri de
radia?ie) cвt ?i diferite. substan?e chimice. Metoda mutagenezei permite
modificarea unor caractere ale acestui soi prin schimbarea anumitor gene
sau blocuri de gene. Metoda poate fi aplicat? оn vederea corect?rii unor
neajunsuri ale soiului (de exemplu, rezisten?a sc?zut? la polignire sau
boli). Dar principala direc?ie оn folosirea mutagenezei const? оn crearea
de forme, avвnd anumite caractere valoroase, cu scopul implic?rii lor оn
оncruci??rile ulterioare.
Deja a fost omologat soiul mutant de floarea-soarelui Pervene?, ob?inut
prin metoda mutagenezei chimice. Con?inutul de acid oleic al uleiului
extras din semin?ele acestui soi atinge 75%, ceea ce reprezint? de dou? ori
mai mult decвt la soiurile obi?nuite.
Aplicвnd tratamente cu substan?e ca nitrozoetiluree (NEU), dimetilsulfat
(DMS), etilenimin? (EI), etilmetansulfonat (EMS) ?i cu altele, I. I .
Tarasencov a reu?it s? induc? numeroase caractere utile la maz?re. De
exemplu, una din formele mutante ale maz?rei se coace cu o s?pt?mвn? mai
devreme, iar alta cu 10 zile mai tвrziu оn raport cu soiurile ini?iale,
ceea ce ofer? posibilitatea оnc?rc?rii mai uniforme a fabricilor de
conserve. Alte forme au оntrecut cu 60% productivitatea unor a?a soiuri
bune cum sunt Pobediteli ?i Ciudo Calvedona. Au fost ob?inu?i mutan?i cu o
amplasare compact? a boabelor, cu o tulpin? mai scurt?, fiind mai
rezisten?i la polignire ?i prezentвnd . avantaje pentru recoltarea
mecanizat?. Dar, probabil, cel mai interesant s-a dovedit a fi soiul de
maz?re cu sterilitate func?ional? incapabil de autopolenizare. La el
pistilul iese оn afar?, iar staminele sunt foarte scurte, de aceea polenul
de pe ele nu nimere?te pe pistil. Concomitent la al?i mutan?i s-a format un
nou tip de floare: cu totul deschis?, accesibil? pentru polenizarea de
c?tre insecte. A?a a fost creat? pentru prima oar? maz?re capabil? de
polenizare оncruci?at?.
Ac?iunea acestor mutageni chimici a fost controlat? pe ro?ii. ?i cu
acest prilej au fost ob?inu?i mutan?i care prezentau interes: aveau o
coacere mai rapid?, erau mai productivi, iar mutagenii DMS ?i EI au
determinat formarea la soiul Moldavschii-rannii a unor plante cu ciorchini
a cвte 30 de ro?ii fiecare-recomandвndu-se ca foarte avantajoase pentru
recoltarea mecanizat?.
La A? a RM V. N. Lвsicov ?i colaboratorii s?i au creat pe baza folosirii
factorilor fizici ?i chimici o original? colec?ie de mutan?i de porumb,
care num?r? peste 500 de forme, fiecare dintre care avвnd un ?ir de
caractere valoroase: precocitate, num?r sporit de ?tiule?i, rezisten?? la
t?ciune, con?inut ridicat de proteine ?. a. Оn RM trec probele sta?ionare
circa 100 de noi hibrizi de p?pu?oi, crea?i pe baza liniilor mutante.
Folosirea unor muta?ii ca Opac-2 ?i Flauri-2 au ca efect оmbun?t??irea
calitativ? a proteinelor din gr?un?ele de porumb pe contul sporirii
con?inutului de aminoacizi indispensabili (lizin?, triptofan) ?i оn acest
fel sporindu-i valoarea biologic?.
Experien?ele de оngr??are a porcilor au demonstrat c? la hr?nirea lor cu
p?pu?oi cu procent sporit ' de lizin? sporul de greutate оn 24 de ore este
egal cu .. 500-550 g, iar la hr?nirea cu p?pu?oi obi?nuit-doar cu 230-310
g.
Hibridul Moldavschii-423 VL, creat de T. S. Cealоc, A. F. Palii, M. I.
Borovschii ?. a. ?i raionat оn republic?, con?ine de dou? ori mai mult?
lizin? decвt alte soiuri.
Uneori metoda mutagenezei experimentale d? forme care lipsesc cu totul оn
natur?. Tratвnd semin?ele de grвu cu raze gama, selec?ionatorul indian M.
S. Svaminatan a creat, de exemplu, vestitul soi-pitic, a c?rui introducere
оn practica agricol? a contribuit оntr-o m?sur? оnsemnat? la sporirea
produc?iei de grвu a Indiei. Prin aceea?i metod? academicianul P. P.
Luchieanenco a ob?inut un mutant din soiul Bezostaea-1 ?i o linie
semipitic? de grвu cu un con?inut ridicat de protein? ?i cu o
productivitate de peste 80 q/ha.
Unul din principalii factori din mediul extern, care determin?
productivitatea soiurilor, este regimul radia?ional. Dac? plantele vor fi
mai bine luminate, productivitatea lor va fi corespunz?tor mai оnalt?. Dar
faptul depinde, оn ultim? instan??, de structura plantelor-de caracterul
compactit??ii ?i al ramifica?iei tufei, de orientarea frunzelor оn spa?iu.
De exemplu, la p?pu?oi frunzele sunt situate vertical ?i de aceea, chiar la
o densitate sporit? a plantelor, fiecare din ele cap?t? o doz? suficient?
do raze solare. La bumbac, оns?, frunzele din partea superioar? le umbresc
ne cele din partea interioar?. Оn perioada оnfloririi ?i rodirii, cвnd
rвndurile se unesc, etajele medii ?i inferioare se afl? оn condi?ii «de
foame» de lumin?, fapt care se reflect? negativ asupra productivit??ii. De
aceea, la «construirea» unor noi forme de bumbac o aten?ie deosebit? se
acord? geometriei tufei. Prin iradierea cu raze gama a semin?elor savan?ii
Institutului de cultur? a bumbacului al A? Tajice au ob?inut 60 de forme
de bumbac modificate genetic. Оntre acestea se num?r? ?i mutantul «Duplex»,
la care frunzele sunt dispuse оn a?a fel, оncвt nu se оmpiedic? una se alta
?i razele soarelui lumineaz? aproape integral etajul mediu. Pe fiecare
peduncul al fructului plantei se dezvolt? ' cвte dou? capsule de valoare
complecta, scuturarea rodului legat fiind minim?. Productivitatea
mutantului este cu 10 q/ha mai mare decвt la soiul industrial primar 108-f,
fiind de asemenea superior оn ce prive?te calit??ile tehnologice ale
fibrelor.
Una din ispititoarele c?i de ridicare a productivit??ii fitotehniei o
constituie sporirea facult??ii germinative a semin?elor оn cвmp. Este
general cunoscut faptul c? оn cвmp uneori nu оncol?esc aproape o p?trime
din semin?ele cultivate. ?tiin?a agricol? mondial? caut? c?i de stimulare a
оncol?irii semin?elor. Se оncarc? s? se ac?ioneze asupra grвului cu cвmp
electromagnetic, raze lazer, cu vibra?ii de frecven?? superвnalt?, cu
impulsuri de radia?ie solar? concentrat?.
Savantul din Novosibirsc I. F. Peatcov a elaborat o metod? de ac?iune
asupra semin?elor de grвu cu raze infraro?ii, fapt care are drept efect
оmbun?t??irea оncol?irii ?i cre?terea rodniciei. Semin?ele de clasa a
treia, care dau 85% de оncol?ire ?i care оn mod obi?nuit nu se seam?n?,
fiind tratate оn prealabil cu raze infraro?ii, au dat o produc?ie de 25,1
q/ha.
Peatcov a stabilit limita la care iradierea infraro?ie poate determina
cre?terea procentului de оncol?ire a semin?elor: era de 26%. Roada de pe
terenurile experimentale trecea cu mult de 26%. Pe ce baz?? Spicele de grвu
de aici erau mai bine dezvoltate, nu sufereau de boli, de?i nu fuseser?
supuse оn prealabil tratamentului cu substan?e chimice toxice. Razele s-au
dovedit a fi ap?r?tori mai puternici ai plantelor decвt mijloacele chimiei.
Mai mult. Peatcov a sem?nat semin?ele iradiate оntr-un sol special infectat
?i ele r?mвneau s?n?toase.
Noua metod? prezint? ?i o serie de alte avantaje. Sistemul radicular al
plantelor experimentale e aproape de dou? ori mai viguros decвt la cele de
control. Aria suprafe?ei frunzelor este оn medie cu 19% mai mare. Boabele
experimentale con?in cu 3% mai mult gluten, iar acesta este un indiciu al
unui con?inut mai ridicat de albumine. Deci, plantele sunt mai productive
?i dau o road? mai calitativ?. Este o realizare unic?! O alt? metod?, care
s? dea rezultate asem?n?toare, pвn? una-alta nu exist? оn tehnica agricol?
mondial?. ?i aceast? performan?? ar fi fost de neconceput f?r? s? se fi
apelat la serviciile geneticiii.
9.2 Genetica ?i zootehnia
Оn condi?iile actuale de cre?tere a popula?iei globului ?i respectiv de
sc?dere a suprafe?elor rezervate plantelor furajere pe locuitor zootehnia
are datoria de a face fa?? acestei noi situa?ii. Aceast? sarcin? de
asigurare a popula?iei оn cantit??i satisf?c?toare cu produse animaliere
poate fi rezolvat? nu atвt pe contul sporirii num?rului de vite, cвt pe
contul sporirii productivit??ii lor.
Tot odat?, este necesar s? se ia оn considera?ie o serie de noi tendin?e,
ce se manifest? оn direc?ia de dezvoltare a zootehniei. Vorba este c?
sc?derea muncii fizice grele a determinat o sc?dere a nevoii de gr?simi.
Din aceast? cauz? оn оntreaga lume se desf??oar? o reprofilare a tuturor
Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75
