Современная генетика
dovedit a fi mult mai complicat decвt fotoreactivarea. Dac? fotoreactivarea
este efectuat? numai de un singur ferment, apoi оn repara?ia la оntuneric
particp? cel pu?in 5 fermen?i. Dac? оn procesul fotoreactiv?rii sunt
оnl?turate numai leziunile prin expunerea la raze ultraviolete (UV)
-dimerii timinei, apoi оn timpul repara?iei la оntuneric se vindec? ?i
celelalte leziuni, inclusiv cele provocate de numero?ii agen?i chimic, care
vat?m? ADN-ul.
Procesul repara?iei la оntuneric se deosebe?te radical de procesul
fotoreactiv?rii. Sectoarele lezate sunt, pur ?i simplu, extirpate din ADN.
Aceast? extirpare se realizeaz? оn cвteva etape, precum vedem оn fig. 11.
La оnceput un ferment special taie unul din filamentele ADN-ului оn
apropiere de punctul lezat. Apoi un alt ferment taie sectorul lezat. Al
treilea ferment l?rge?te bre?a format?: el taie unul dup? altul
nucleotidele оn catena lezat? a ADN-ului. Al patrulea ferment оncepe a
astupa bre?a. Оn conformitate cu ordinea nucleotidelor r?mase оn al doilea
filament al ADN-ului, ce se afl? оn fa?a filamentului extirpat, fermentul
ADN-polimeraza оncepe procesul de astupare a bre?ei. Fermentul al cincilea
- ligaza, despre care s-a mai men?ionat, une?te polii filamentului vechi cu
cei ai fragmentului nou construit, terminвnd astfel restabilirea ADN-ului.
A?a dar, dac? оn cazul de fotoreactivare tratamentul constituie un
amestec «terapeutic» delicat, apoi оn timpul repara?iei la оntuneric se
efectueaz? o adev?rat? opera?ie «chirurgical?». Fragmentul lezat este, pur
?i simplu, extirpat din ADN ?i dat afar?. Celula se autoopereaz?. P?rea
stranie tendin?a celulei de a l?rgi bre?a pвn? la m?rimi gigantice dup?
extirparea leziunii. Un lucru asem?n?tor face ?i chirurgul, care, extirpвnd
?esutul bolnav, taie ?i o parte din ?esutul s?n?tos pentru a lichida urmele
bolii.
Posibil c? aceast? l?rgire a bre?ei este determinat? de faptul c? pentru
func?ionarea corect? a fermentului el trebuie s?-?i оnceap? munca de la un
anumit punct. Acest punct de «start» pentru оnceputul muncii ADN-
polimerazei poate fi hotarul genei.
Оn timpul unor experien?e autorii au notat c? bre?a era l?rgit? оn unele
celule pвn? la 1000 de nucleotide, оn altele - doar cu cвteva zeci de
nucleotide, dup? care l?rgirea bre?ei se oprea. S? vedem din ce motiv se
оntвmpl? acest lucru,
V. Soifer оnc? оn anul 1969 a presupus c? pentru a se evita gre?eli оn
cursul opera?iilor posterioare de vindecare a leziunii, este necesar ca
filamentul lezat s? fie distrus complect pвn? la cap?tul genei оn care a
ap?rut ini?ial leziunea. Оn cazurile cвnd leziunea se afla оn apropiere de
hotarul genei, nu e nevoie a se extirpa atвt de multe nucleotide. Оn toate
celelalte cazuri e necesar? extirparea unor por?iuni mult mai mari.
Am vorbit numai despre dou? sisteme de repara?ie a celulelor care о?i
protejeaz? materialul genetic de ac?iunile d?un?toare ale razelor UV ?i ale
radia?iei ionizate. Deoarece partea covвr?itoare a energiei radiante o
formeaz? aceste feluri de radia?ie, este limpede ce proprietate de valoare
constituie capacitatea celulelor de a-?i repara structurile genetice dup?
ac?iunea acestor raze.
Asupra structurilor genetice exercit?, оns?, influen?? ?i al?i factori cu
diverse mecanisme de ac?iune. De aceea celulele au elaborat diferite
mecanisme de autoprotec?ie, dintre care multe au fost studiate doar
par?ial, majoritatea lor r?mвnвnd оnc? necunoscute ?i este pu?in probabil
ca оn viitorul apropiat s? fie clarificate definitiv. Natura a оnzestrat
fiin?ele vii cu multe enigme ?i procesul de descoperire a tainelor vie?ii
de bun? sam? nu se va sfвr?i niciodat?.
V. DETERMINISMUL GENETIC AL SEXULUI
5.1 De ce sunt necesare dou? sexe?
Indivizii diferitelor specii se deosebesc printr-un ?ir de tr?s?turi,
care оn ansamblu formeaz? a?a-numitul dimorfizm sexual. La animalele
superioare ?i la om aceste diferen?e sunt atвt de accentuate, оncвt au fost
puse la baza clasific?rii оn dou? sexe - masculin ?i feminin.
Sexul constituie unul dintre cele mai complicate caractere ale
organismului, avвnd o determinare genetic?. Оn sens larg prin sex se
оn?elege ansamblul de caractere ?i оnsu?iri ale organismului, care asigur?
reproducerea ?i transmiterea informa?iei genetice. La majoritatea speciilor
el se diferen?iaz? оnc? оn stadiul embrionar de dezvoltare a organismului.
Cвnd se vorbe?te de diferen?ierea sexului, se are оn vedere procesul
dezvolt?rii оn cursul c?ruia se formeaz? deosebirile sexuale la masculi ?i
femele. Sexul ?i caracterele sexuale joac? un rol esen?ial la оnmul?ire.
Exist? dou? modalit??i fundamentale de оnmul?ire a organismelor: asexuat?
?i sexuat?. La realizarea оnmul?irii asexuate particip? numai un singur
individ, care produce o genera?ie identic? lui. La оnmul?irea sexuat? iau
parte doi p?rin?i. Din punct de vedere genetic aceast? deosebire оn modul
de realizare a оnmul?irii are o mare importan??, deoarece оn urma
оnmul?irii asexuate urma?ii nu prezint? nici un caracter nou, оn timp ce
prin оnmul?irea sexuat? de fie-care dat? apar indivizi care prezint?
anumite diferen?e оn raport cu p?rin?ii.
Оnmul?irea asexuat? se оntвlne?te оn temei la organismele unicelulare,
iar cea sexuat? este caracteristic? pentru majoritatea speciilor de plante
?i animale superioare. Sub raport evolutiv оnmul?irea sexuat? este
superioar? celei asexuate.
Superioritatea acestei c?i de оnmul?ire const? оn faptul c? prin ea are
loc combinarea caracterelor ereditare, aceea ce determin? apari?ia unor
diferen?e genetice la descenden??. Оnmul?irea sexuat? este realizat? prin
оncruci?area unor indivizi de sexe diferite. A?a stвnd lucrurile, este
limpede c? оncruci?area este necesar? pentru formarea variet??ii genetice.
Dar оntotdeauna oare, pentru realizarea оnmul?irii, sunt necesari
indivizi de dou? sexe?
Unele specii de ?opвrle sunt compuse numai din indivizi de genul feminin.
Ele depun ou? ne fecundate din care apar de asemenea numai femele. Reiese,
deci, c? pentru perpetuarea speciei masculii nu оntotdeauna sunt absolut
necesari.
O alt? form? curioas? de reproducere o prezint? cara?ii argintii. ?i ei
sunt reprezenta?i numai prin femele, dar care apeleaz? оn schimb... la
serviciile masculilor de alt? specie. Produsele sexuale ale acestor masculi
le activizeaz? icrele, stimulвndu-le dezvoltarea. Adev?rata contopire,
оns?, a nucleelor celulei masculine ?i a celei feminine - adic? fecundarea
- nu se produce. Din punct de vedere genetic masculii nu particip? оn acest
caz la formarea descenden?ei ?i de aceea nu pot s? pretind? dreptul de
paternitate.
La unele specii de animale se оntвlnesc cazuri de tratare cвt se poate de
nedreapt? a masculilor. Astfel, la o serie de specii de p?ianjen femelele
caut? s?-?i consume dup? оmperechere masculii. Pentru a evita acest destin,
masculul aduce оnainte de оmperechere femelei ceva de mвncare.
Оntr-un fel asem?n?tor procedeaz? ?i femelele c?lug?ri?ei, care оn timpul
оmperecherii consum? capul masculului. ?i acesta ajunge s?-?i оndeplineasc?
misiunea, fiind deja f?r? cap.
Dar la majoritatea speciilor de animale femelele manifest? destul?
toleran?? fa?? de masculi. Este expresia faptului c? masculii sunt, totu?i,
necesari. Pentru ce? Iat? ce gвnde?te оn leg?tur? cu acest aspect V.
Gheodachean, specialist оn domeniul geneticii popula?iilor.
S? presupunem, c? оntr-o rezerva?ie natural? urmeaz? s? fie adu?i 100 de
zimbri. Оnainte de toate se ridic? problema alegerii raportului dintre
sexe, adic? a num?rului de vaci ?i de tauri care urmeaz? s? fie ale?i,
pentru a li se da drumul оmpreun?. Оn acest caz totul depinde de scopul
care se urm?re?te. Dac? se va sconta ob?inerea unui num?r maximal de vi?ei
pentru producerea de carne, este ra?ional s? se aleag? 99 de vaci ?i un
bou. Оn acest caz оn fiecare genera?ie nou? ar putea s? se nasc? 99 de
vi?ei, care vor sem?na cu tat?l, prezentвnd diferen?e numai оn raport cu
mama.
Оn acest caz num?rul maxim de combina?ii posibile dintre p?rin?i va fi
egal cu 99. Dac? se urm?re?te ob?inerea unei varia?ii maxim posibile, se va
alege un num?r egal de vaci ?i de tauri. Оn acest caz num?rul de varia?ii
posibile va fi egal cu 2500 (50(50), aceea ce este incomparabil mai mult
decвt оn primul caz. Оn schimb, оn acest caz num?rul urma?ilor va fi mai
mic: оntr-o singur? genera?ie se vor na?te numai 50 de vi?ei. Ei vor
prezenta diferite combina?ii ereditare, realizate de amвndoi p?rin?ii, iar
o astfel de popula?ie va avea un grad mai mare de adaptabilitate la mediu
?i, prin urmare, va avea o evolu?ie mai avantajoas? оn compara?ie cu prima.
Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75
