Современная генетика
via?a, celulei.
Experien?a a constat оn urm?toarele. La оnceput s-a separat fermentul
aparte din culturi de celule tinere ?i b?trвne. Apoi acest ferment a fost
pus s? ac?ioneze, adic? s? sintetizeze ADN dup? o matri?? artificial?, a
c?rei compozi?ie nucleotidic? era cunoscut? exact. Apoi dup? compozi?ia ADN-
ului sintetizat s-a determinat precizia ac?iunii fermen?ilor ?i la aceast?
etap? a experien?elor s-a dovedit c? fermentul ADN-polimeraz?, separat din
celulele unor culturi b?trвne, gre?e?te de zeci de ori mai des!
R?mвnea neclar faptul ce trebuiau s? fie considerate aceste modific?ri:
cauz? sau, din contra, urmare a оmb?trвnirii. Teza de baz?, оns?, a
ipotezei cu privire la mic?orarea preciziei ac?iunii fermen?ilor оn cazul
оmb?trвnirii a fost demonstrat?. Aceast? certitudine explic? conving?tor
de ce la оmb?trвnire cre?te frecven?a muta?iilor ?i a anomaliilor
cromozomice.
Autorii lucr?rii consider? c? observa?iile lor permit o mai bun?
оn?elegere a mecanismelor apari?iei cancerului ?i a altor boli la vвrste
оnaintate.
Majoritatea cercet?torilor consider? c? toate presupusele explica?ii ale
оmb?trвnirii ?in de una din cele dou? teorii de baz?: a program?rii
genetice ?i a acumul?rii erorilor.
Relativ recent оn cadrul Institutului de gerontologie al A? din Ucraina
savantul V. V. Frolchis a elaborat оnc? o ipotez? a fenomenului de
b?trвne?e ?i anume ipoteza adapta?ional-regulatoric?.
Esen?a acestei ipoteze const? оn urm?toarele: deregl?rile din aparatul
genetic, ce conduc la оmb?trвnirea organismului, apar nu оn orice loc al
moleculei de ADN, ci, la оnceput, numai оn genele de reglare. Dup? cum se
?tie, exist? dou? tipuri de gene - structurale (оn ele este оnscris codul
de construire a proteinelor) ?i de reglare (un fel de оntrerup?toare care
conecteaz? sau deconecteaz? procesul de «citire» a informa?iei ADN). Cu
alte cuvinte, genele reglatoare dirijeaz? activitatea genelor structurale.
O analojie dintre cele mai simple: butonul cu care sunt f?r? sfвr?it puse
?i scoase din func?iune mii de relee, se defecteaz? primul.
V. V. Frolchis consider? c? din cauza defectelor primare оn genele de
reglare se produc muta?ii оn toate verigile metabolismului unor proteine.
Apoi, pe baza aceasta - modific?ri importante оn func?iile celulelor ?i ale
оntregului organism.
8.3 Perspectivele juvenologiei
A?a stau lucrurile cu teoriile. Dar оn practic? e posibil ca un
experiment privind prelungirea vie?ii s? izbuteasc?? Da, e posibil, de?i a
vorbi оn acest sene referitor la om e оnc? prematur. Оn schimb, s-a reu?it
ca printr-o diet? special? s? li se prelungeasc? durata ve?i» unor
?obolani.
Primele experien?e de acest fel au fost оnf?ptui-te de biologul american
C. Macchei; el a pornit de la o idee destul de simpl?: dac? s-ar putea
оncetini dezvoltarea unui organism printr-o ra?ie alimentar? special?, оn
acest fel se poate lungi durata vie?ii acestui organism.
Academicianul V. V. Nichitin оmpreun? cu colaboratorii s?i au dat оn
cursul a 100 de zile unor ?obolani hran? de re?inere a cre?terii, con?inвnd
multe proteine ?i vitamine, оn schimb avвnd un con?inut redus la maximum de
gr?simi ?i glucide. Ca urmare, protoplasma a suferit restructur?ri
serioase, amintind protoplasma unor animale de control mult mai tinere.
Dup? aspect exterior un ?obolan оn vвrst? de trei ani, ?inut la diet?, era
greu de deosebit de unul de control, avвnd vвrsta de numai trei luni.
Оn sistemul endocrin al ?obolanilor de experien?? au fost оnregistrate
muta?ii profunde. Astfel, la ?obolanii care оndurau foame ?i la cei de
control cantitatea de colagen (protein? fibrilar?) din ?esuturi era egal?;
оn schimb, la cei ?inu?i fl?mвnzi colagenul a r?mas la fel de elastic ca ?i
la animalele tinere!
Rezultatele acestor experien?e sunt interesante ?i importante: ?obolanii
?inu?i la diet? tr?iau cu 10-30% mai mult decвt cei de control.
De remarcat c? atunci cвnd dup? perioada de diet? fl?mвnd? animalelor li
s-au dat iar??i s? m?nвnce pe s?turate, particularit??ile organismului care
se conturaser? оn timpul experimentului s-au p?strat!
Se cunoa?te de asemenea c? sc?derea temperaturii corpului doar cu 1-2
grade promite sporirea duratei vie?ii cu 10-20 de ani. De exemplu,
musculi?a o?etului la o temperatur? a mediului ambiant de 30 de grade
tr?ie?te 15 zile, iar la 10 grade- 177 de zile.
Acestea sunt оntr-o prim? comparare posibilit??ile a doi factori
curativi: alimenta?ia ra?ional? ?i c?lirea termic?.
Se оn?elege c? cel mai ispititor este «s? se trag? de sforile» genetice
pentru a se putea corecta astfel оn programul genetic ceea ce este «scris
de la na?tere». ?i faptul nu este оntвmpl?tor. C?ci, de exemplu, s-a reu?it
o m?rire a duratei vie?ii, оnlocuindu-se o singur? gen?. S-au ob?inut deja
linii de ?oareci ?i insecte care tr?iesc de 2-3 ori mai mult decвt cei
obi?nui?i. Acestea ?i multe alte experimente, efectuate оn diferite
laboratoare din diferite ??ri, vin s? confirme posibilitatea oper?rii de
corect?ri оn «оnregistrarea» de program.
Fire?te, ar fi absurd s? se cread? c? procedвndu-se la o copiere a unor
astfel de experien?e se poate aplica ?i la om o recomanda?ie similar?. Dar
experien?ele sunt necesare ?i valoroase, c?ci pe baza lor se poate studia
extrem de complicatul mecanism biochimic .al оmb?trвnirii.
Noua direc?ie оn gerontologie se deosebe?te principial de cea
tradi?ional? prin faptul c? о?i pune drept sarcin? schimbarea pe cale
artificial? a оnsг?i termenelor оn care se produce instalarea b?trвne?ii ?i
a mor?ii la diferite specii. Se cere prelungit? nu perioada de b?trвne?e,
ci cea de maturitate, fapt care ar deplasa durata vie?ii departe de
limitele actuale.
Conform opiniei majorit??ii savan?ilor, singura posibilitate ne folosit?
de m?rire a duratei medii a vie?ii r?mвne оncetinirea proceselor de
оmb?trвnire.
Savan?ii ajung la concluzia c? deja оn viitorul apropiat la nivel genetic
se va putea realiza posibilitatea ac?ion?rii asupra organismului оn vederea
re?inerii proceselor de оmb?trвnire.
Faptul se explic? prin оmprejurarea c? ?tiin?a ia ob?inut succese
importante оn studierea codului genetic - unul dintre cei mai оnsemna?i
factori, ce determin? durata vie?ii. Ultimele descoperiri оn domeniul
biologiei moleculare ?i al geneticiii ofer? speran?a c? оn timpul apropiat
se vor putea realiza schimb?ri esen?iale оn programul genetic al
organismului.
Au fost adoptate programul ?tiin?ific complex «Mecanismele оmb?trвnirii,
elaborarea c?ilor ?i a mijloacelor de m?rire a duratei vie?ii». La
оnf?ptuirea lui particip? unele dintre cele mai mari institute de cercet?ri
?tiin?ifice ?i institu?ii de оnv???mвnt: Institutul de genetic? general? al
Rusiei, universit??ile din Moscova, Chiev, Harcov ?i altele.
De curвnd la Moscova a fost оnfiin?at Institutul de juvenologie, care
este chemat s? cerceteze ?i s? pun? pe o serioas? baz? ?tiin?ific? toate
cercet?rile care se efectueaz? оn ?ar? оn acest domeniu complex ?i
interesant.
A fost creat? o Asocia?ie mondial? оn problema «Sporirea artificial? a
duratei specifice a vie?ii oamenilor», din care fac parte ?i savan?i din
?ara noastr?. Оn adresarea c?tre to?i savan?ii din lume, pe care a adoptat-
o, se spune: «...e timpul s? recunoa?tem cu оndr?zneal? c? numai datorit?
miopiei noastre ?tiin?ifice b?trвne?ea continu? s? nimiceasc? oameni оn
vвrst? de 60-80 de ani. Am sc?pat prilejul de a le da la timp oamenilor
suplimentar zeci sau poate ?i sute de ani de via?? ?i acest fapt ne impune
acum obliga?ia de a ne dubla eforturile оn aceast? munc?».
Dar, nu e cazul s? ne lini?tim la gвndul c? savan?ii lucreaz? pentru noi
?i c? faptul ne scute?te de a ne preocupa de acest lucru. Prelungirea
perioadei de via?? activ? depinde de fiecare din noi. Vechile formule ale
s?n?t??ii-munca, odihna, practicarea sportului, bunele rela?ii cu cei din
jur, un mod de via?? moderat, renun?area la fumat, evitarea exceselor
alimentare, a abuzului de alcool ?i altele - r?mвn оn vigoare. S? ne
amintim de teza fundamental? a geneticiii: posibilit??ile poten?iale ale
genotipului se pot realiza numai оn condi?ii de via?? corespunz?toare.
Dup? cum a spus L. M. Suharebschii, directorul Institutului de
juvenologie, dac? omul duce de la na?tere un mod de via?? care corespunde
оntrutotul concep?iilor existente privind normele de psihoigien?,
eforturile fizice, igiena alimenta?iei, muncii ?i odihnei, el trebuie s?
tr?iasc? cel pu?in 150-200 de aii. ?i nu оntr-un viitor оndep?rtat, ci оn
prezent.
IX. REALIZ?RILE ?I PERSPECTIVELE GENETICIII
Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75
