Современная генетика
hibridul devine fertil.
Triticale a mo?tenit de la p?rin?i calit??ile lor cele mai bune: hibridul
este mai rezistent la schimb?rile bru?te de timp, cre?te la fel de bine pe
cele mai diferite soluri ?i este mai rezistent la boli, оn special la
rugin?. Unele soiuri de triticale оmbin? con?inutul оnalt do proteine ca la
grвu cu un mare con?inut de lizin? - aminoacid indispensabil - ca la
secar?. Оn afar? de aceasta, noua cultur? s-a dovedit a fi mai roditoare ?i
este cultivat? оn prezent оn 52 de ??ri.
Se considera c? f?ina de triticale va fi mai proast? decвt cea de grвu.
A?a s-a ?i оntвmplat оn cazul primelor forme ale hibridului. Pвinea nu era
pl?cut? la gust ?i nu cre?tea. De aceea triticale era privit ca grвu de
furaj, fiind introdus оn ra?ia vitelor de carne ?i de lapte ?i a p?s?rilor
domestice. S-a observat c? animalele ?i p?s?rile mвncau cu poft? grвul,
ad?ugвnd bine оn greutate. Iar analizele efectuate recent asupra f?inii
celor mai bune ?i mai noi soiuri de triticale au demonstrat c? din ea se
poate coace pвine destul de bun?.
A. F. ?ulоndin a creat trei soiuri cerealiere de triticale (Amfiploid-
196, 201, 206) ?i unul de furaj (Amfiploid-1). Productivitatea triticalelor
cerealiere atinge 75 q/ha, iar a celui de furaj - aproximativ 500 q/ha de
mas? verde.
Pe baza оncruci??rii interspecifice a pirului cu grвul academicianul N.
V. ?i?in a creat soiuri ?i forme valoroase de grвu de toamn?, avвnd o mare
rezisten?? la polignire, imunitate fa?? de o serie оntreag? de boli.
Оn Gr?dina Botanic? central? a A? a URSS N. V. ?i?in ?i V. F. Liubimova
au ob?inut un nou hibrid cerealier trigenic оn urma оncruci??rii grвului,
pirului ?i sec?rii. Hibridul are 35 de cromozomi din care 21 proveni?i de
la grвul moale, 7-de la pir ?i 7-de la secar?. El оmbin? astfel caractere a
trei genuri de plante, fiind multianual.
Pentru a lichida sterilitatea hibridului, germenii lui au fost prelucra?i
cu colchicin?, fapt care a dus la dublarea num?rului de cromozomi. Formele
de plante ob?inute au 70 de cromozomi ?i sunt fertile. Hibrizii grвu-pir-
secar? оmbin? astfel de caractere utile ca rezisten?a la iernare,
vivacitatea, imunitatea la boli micotice ?i bacteriene, calitatea оnalt? a
boabelor.
Оn ac?iunea de sporire a produc?iei de cereale оn ??rile sudice inclusiv
оn republica noastr?, cu condi?ii climaterice de toamn? ?i prim?var?
specifice o mare importan?? prezint? crearea unor soiuri de grвu de tipul
plantelor оmbl?toare.
Ele sunt create prin metoda hibrid?rii formelor de toamn? cu cele de
prim?var?. Оn cazul cвnd sunt оns?mвn?ate toamna, ele se comport? ca grвul
de toamn?, iar оn cazul оns?mвn??rii -- prim?vara - ca cel de
prim?var?. La Universitatea agrar? «M. V. Frunze» din Chi?in?u s-au
efectuat cercet?ri ale naturii genetice a оmbl?toarelor оn cazul
оncruci??rii grвului de prim?var? cu grвu de toamn? de c?tre V. D. Siminel.
El a creat o colec?ie de forme variate de acest tip (D-915, D-983, D-1009
?. a ) pentru оns?mвn?area оn perioade mai tвrzii ?i оn condi?iile unor
toamne prelungite ?i secetoase. Оn astfel de an dup? rodnicie оmbl?toarele
оntrec cu 5-10 q/ha cele mai bune soiuri de grвu de toamn? (Mironovscaiea-
808, Bezostaiea-1 ?. a.).
Оn plus, ele se remarc? prin calitatea оnalt? a f?inii ?i a produselor de
panifica?ie.
Una din direc?iile cu cea mai bun? perspectiv? a geneticiii оn domeniul
selec?iei se bazeaz? pe aplicarea fenomenului heterozisului, numit ?i
fenomen al vigorii hibride. Dup? cum se ?tie, formele hibride ale plantelor
se deosebesc printr-o cre?tere mai intens?, prin vigoarea masei vegetale,
printr-o road? оnalt? de boabe.
Prin aplicarea teoriei genetice s-a putut stabili c? cel mai mare efect
heterozis оl d? оncruci?area liniilor pure. Ob?inerea unor forme hibridie
la plantele autopolenizate este, оns?, o chestiune destul de grea, fiind
legat? de mari investi?ii de mijloace. De exemplu, pentru ob?inerea
hibrizilor оntre linii la porumb a fost necesar ca de pe plantele liniei
materne s? fie regulat оndep?rtate paniculele (inflorescen?ele), creвndu-se
astfel posibilitatea poleniz?rii оncruci?ate cu polen de alt? linie-
patern?. Aceast? opera?ie a fost efectuat? manual ?i a necesitat mult timp
?i mult? munc?. Ce-i drept, descoperirea fenomenului sterilit??ii mascule
citoplasmatice (SMC) a f?cut s? dispar? necesitatea efectu?rii opera?iei
indicate.
Fenomenul SMC la porumb a fost descoperit concomitent de c?tre
selec?ionatorul, academicianul M. I. Hadjinov ?i de c?tre savantul american
M. Rods ?i const? оn aceea c? la plantele respective paniculele dau polen
ne viabil. Dar оn virtutea faptului c? sterilitatea este determinat? de
anumite caracteristici ale citoplasmei ?i, deci, se mo?tene?te pe linie
matern?, ?i hibridul ob?inut va fi steril. Pentru evitarea acestui lucru оn
calitate de forme paterne sunt folosite forme care au оnsu?irea de a
reinstaura оn hibrid fertilitatea, deoarece cromozomii lor con?in a?a-
numitele gene-restauratoare. Оn produc?ia curent? se aplic? demult o serie
de asemenea hibrizi heterozici ca, de exemplu, Crasnodarschii-303 TV,
Dneprovschii-201, Orbita MV ?. a., care fac s? sporeasc? cu 30%
productivitatea оn boabe ?i mas? verde.
Оn Moldova porumbul cu SMC a оnceput s? fie cultivat din anul 1955. El a
fost descoperit printre soiurile locale de porumb: Moldovenesc-galben,
Moldovenesc-portocaliu, Cincvantino ?. a. A fost trecut? pe baz? de
sterilitate cultura semincier? a mai multor .hibrizi de porumb, fapt care a
permis s? se economiseasc? anual 150-200 mii de zile-om.
Pe baza heterozisului productivitatea p?pu?oiului a crescut de la 20-30
q/ha la hibrizii оntre soiuri 60-70 q/ha la hibrizii оntre linii. Se
desf??oar? o mare munc? оn vederea cre?rii unor hibrizi de grвu, floarea-
soarelui ?i de alte culturi.
9.1.2 Rolul poliploidiei оn ameliorarea plantelor
Un fenomen nu mai pu?in interesant, aplicat оn cultura plantelor оl
constituie poliploidia.
Cunoa?tem de acum c? garnitura cromosomal? de baz? caracteristic?
celulelor sexuale, se nume?te garnitur? haploid?. Pentru celulele somatice
ale majorit??ii speciilor de plante sunt caracteristice garnituri
cromozomale duble sau diploide. Оn condi?ii naturale se оntвlnesc, оns?, ?i
forme de plante cu o garnitur? cromozomal? poliploid?. Astfel, de exemplu,
specia de grвu numit? tenchi con?ine o garnitur? cromozomal? diploid?
(2n=14), grвul tare - o garnitur? tetraploid? (4n=24), iar grвul moale - o
garnitur? cromozomal? hexaploid? (6n=42) Ultima form? este ^ forma de grвu
cea mai r?spвndit? pe glob ?i cu rezisten?a cea mai mare la ger.
Academicianul A. R. Gebrac a ob?inut soiuri de grвu care con?in оn celulele
lor somatice cвte 56 ?i 70 de cromozomi, adic? forme octaploide ?i
decaploide, care nu se оntвlnesc оn flora spontan?.
Fenomenul poliploidiei poate fi declan?at pe cale artificial?, folosind
оn acest scop diferite substan?e chimice, dintre care r?spвndirea cea mai
larg? a c?p?tat-o alcaloidul pomenit mai sus - colchicina. Formele de
plante poliploide se deosebesc de cele diploide dup? multe caractere,
inclusiv dup? productivitate.
A. N. Lutcov, V. A. Panin, V. P. Zosimovic au ob?inut un soi de sfecl? de
zah?r triploid?, care d? o road? de r?d?cini dulci ?i de frunze de dou? ori
mai mare ?i, ce-i mai important, con?inutul de zah?r din r?d?cini este cu
10-25% mai ridicat оn compara?ie cu parametrii respectivi ai formei
diploide.
Оn Japonia, Ungaria, SUA se cultiv? harbuji, care se. caracterizeaz?
printr-o productivitate mare, con?inut sporit de zah?r, aproape fiind
lipsi?i de semin?e ?i avвnd o capacitate mai mare de p?strare.
Poliploidia este aplicat? cu succes ?i оn selec?ia culturilor cerealiere
Au fost create deja un ?ir de soiuri de secar? tetraploid?: Belta,
Leningradecaia tetraploidnaia, Polesscaia tetra. Start ?. a. Ele se disting
printr-o оnalt? productivitate, prin boabe mari, prin faptul c? nu
polignesc ?i printr-o mai mare rezisten?? la bolile micotice decвt soiurile
diploide de secar?.
Оn cadrul Gr?dinii botanice a A? a Republicii Moldova I. S. Rudenco a
ob?inut o form? tetraploid? de poam? Risling-de-Rin. Ea are bobi?ele mai
mari (aproape de dou? ori decвt la forma diploid?), iar coacerea lor se
produce cu 7-10 zile mai devreme.
O mare munc? se desf??oar? ?i оn vederea ob?inerii unor forme poliploide
de plante de furaj. Astfel, soiurile tetraploide de trifoi ob?inute dau un
оnsemnat adaos de mas? verde (25-86%) ?i cresc repede dup? seceri?.
Оn Polonia a fost ob?inut? seradel? tetraploid?, care d? cu 204% mai
Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75
