Современная генетика

mai оndoie?te c? оn principiu aceasta este posibil. Cu cв?iva ani оn urm?

savan?ii americani, dup? numeroase e?ecuri, au reu?it, totu?i, s? fecundeze

оn condi?ii artificiale un ovul de vac? ?i prin metoda transplant?rii s?

creasc? din el un t?ura?.

Dar acum este vorba de altceva. Am mai men?ionat, c? natura a sortit ca

fiecare vac? s? devin? mam? doar de cвteva ori оn via?a ei. Оntrucвt

ovarele ei sunt tixite de ovocite – ovule ne maturizate, din punct de

vedere teoretic ea poate s? nasc? zeci de mii de vi?ei, pierzвndu-se оn

acest fel turme colosale de vite de mare randament.

Se consider? c? exist? dou? c?i reale pentru a utiliza eficace acest

poten?ial enorm de productivitate a animalelor. Ambele au c?p?tat o

dezvoltare оn lucr?rile savan?ilor de la Institutul de оnmul?ire ?i de

genetic? a animalelor agricole (ora?ul Pu?chin). Aici embrionul este

«dezbr?cat» оn etapa timpurie de dezvoltare, este lipsit de membran? ?i «se

destram?» оn celule aparte, care-s capabile s? tr?iasc? independent ?i

chiar s? se divizeze – s? dea cвteva genera?ii. Оn anumite condi?ii ele se

adun? оn grupuri, formвnd ceva asem?n?tor embrionilor.

Dac? acest proces va continua, se va putea ob?ine dintr-un singur embrion

zeci de embrioni gemeni. Aceast? оnmul?ire atвt de brusc? a poten?ialului

de procrea?ie a celor mai bune vaci este o cale direct? spre noi principii

de selec?ie. Dac? avem оn vasul lui Diuar cu azot lichid cвteva zeci de

embrioni identici nu este greu, crescвnd doar cв?iva dintre ei, s? stabilim

valoarea veridic? a celorlal?i. ?i dac? ei satisfac toate cerin?ele,

fiecare poate fi f?rвmi?at оn оnc? zeci de gemeni de valoare complect? ?i

recolta total? de la o vac? va constitui de acum cвteva sute de vi?ei.

Men?ion?m, aici practicienii se pot folosi ?i de metodele perfec?ionate de

determinare a sexului embrionilor congela?i. Metoda care promite

determinarea la sigur a sexului embrionilor vitelor cornute mari оn vвrst?

de mai pu?in de dou? s?pt?mвni a fost elaborat? la Institutul unional de

cercet?ri ?tiin?ifice оn domeniul zootehniei. Toat? procedura de preg?tire

a micropreparatelor din celule de embrion ocup? aproximativ dou? ore.

Astfel se va afla totul despre embrionul p?strat оn azotul lichid. Pentru a

ob?ine un r?spuns ferm sunt destule cвteva celule de metafaz?: dac? g?sim

acolo cromozomul Y, оnseamn? c? оn colb? se p?streaz? o descenden??

masculin?; dac? se afl? numai cromozomii X – a?tept?m numai o descenden??

feminin?. Dac? la determinarea sexului vom observa mai atent cromozomii (?i

nu numai cei sexuali), vom putea s? apreciem capacitatea embrionului de

transplantare, s? clarific?m, dac? nu exist? vre-o anomalie cromozomic?.

Dac? le eviden?iem, embrionul trebuie rebutat.

A fost elaborat? ?i o alt? cale de ob?inere a unei descenden?e numeroase.

Odat? ce majoritatea covвr?itoare a celulelor embrionare, a ovocitelor nu

se matureaz? оn condi?ii naturale, ar fi bine s? se asigure maturarea lor

оn condi?ii artificiale. Dup? cum poveste?te A. Golubev, conduc?torul

laboratorului de cultivare a embrionilor la institutul indicat mai sus,

aceast? tehnologie de reproducere se prezint? оn felul urm?tor: dup? ce

vaca recordist? de la care s-a ob?inut de acum totul, a fost rebutat?, din

ovarele ei se extrag ovocitele care se pun оntr-un mediu nutritiv favorabil

matur?rii. Apoi ovulele maturate sunt fecundate ?i embrionii ob?inu?i sunt

transplanta?i mamelor adoptive.

Tocmai a?a procedeaz? savan?ii de la Institutul de оnmul?ire ?i de

genetic? a animalelor agricole. Оn vara anului 1982 ei au extras din ovarul

unei vaci adus de la combinatul de carne celulele embrionare, aflate la

etapa timpurie de dezvoltare, ?i le-au pus оntr-un mediu nutritiv

artificial. Dup? maturare ele au fost fecundate. Peste o zi ovarele au

оnceput a se diviza. Mecanismul vie?ii care, dup? pieirea vacii-mame, s-a

oprit, a оnceput iar. Trei embrioni au fost transplanta?i juncii

recipiente. Unul dintre ei s-a prins ?i оn ianuarie 1983 vaca «Nadejda» a

n?scut fiul s?u adoptiv, numit «Pervene?».

Experimentul reu?it de fecundare artificial? a ovocitului ?i de cre?tere

оn eprubet?, de transplantare a acestuia vacii recipiente, a devenit un pas

important оn dezvoltarea biologiei mondiale. Peste un an profesorul A.

Golubev a declarat оntr-un interviu acordat coresponden?ilor: «Pervene?» se

distinge printr-o s?n?tate excelent? ?i prin ritmul dezvolt?rii sale. Cu

toate c? ra?ia sa de hran? este obi?nuit?, el spore?te zilnic оn greutate

cu mai bine de un kilogram ?i cвnt?re?te peste patru chentare.

Speciali?tii din multe centre ?tiin?ifice ale lumii se ocup? cu ob?inerea

artificial? a embrionilor ?i cu transplantarea lor. Se pune sarcina de a

оnv??a cum s? clon?m – s? оnmul?im animalele de tip genetic unical pe cale

industrial?. Astfel se vor accelera cu mult termenele de selec?ie a unor

rase de vite de mare randament. Pвn? оn prezent, оns?, au reu?it doar

experien?ele cu alte animale, precum ?i transplant?rile la vacile

recipiente a unor embrioni vii, lua?i de la vacile donatoare. Speciali?tii

geneticieni оn frunte cu academicianul L. C. Ernst, au elaborat pentru

prima dat? metodele de modelare оn eprubet? a celor mai fine procese de

na?tere a organismului viu. Aceast? orientare a ingineriei celulare este o

cale sigur? de ob?inere a vi?eilor ?i a altor animale agricole, care

prezint? o copie fidel? a p?rin?ilor lor.

13.4 Animale transgenice

F. Bernet, laureat al premiului Nobel, cu aproape cincisprezece ani оn

urm? оn cartea sa «Genele. Visuri ?i realitate» a prezis, c? ingineria

genetic? la nivelul unui оntreg organism nu va putea fi realizat? tehnic

decвt оn secolul XXI.

Оntr-adev?r, pвn? оn prezent toate realiz?rile ingineriei genice a

animalelor se refereau la celule sau embrioni aparte, crescu?i оn afara

organismului. ?i erau numai celule somatice, nu sexuale. Iar ob?inerea unui

organism animal normal, viabil dintr-o celul? somatic? este o problem?

foarte complicat?. Dup? cum am mai men?ionat, dificult??ile ?in de

modific?rile ireversibile din programul ereditar al celulelor somatice

specializate. Chiar ?i la plante un organism poate fi ob?inut numai din

celule meristematice (ne specializate) sau din celule callus

(dediferen?iate) ale altor organe, cu toate c? multe dintre ele, dup? cum

?tim, se оnmul?esc u?or pe cale vegetativ?. Oricum, numai celulele sexuale

pot transforma programul ereditar оntr-un individ de valoare complecta.

Aceasta оnseamn? c? dac? vom insera gena necesar? оn cromozomul celulei

sexuale, individul matur ob?inut din ea va con?ine aceast? gen? оn fiecare

celul? a corpului s?u ?i o va transmite prin ereditate. Succesele ob?inute

de microchirurgie la operarea unor celule aparte au f?cut ca aceast?

sarcin? s? devin? absolut real?. Dar se cerea оndr?zneal? ca dup? opera?ia

de inginerie genic? s? se creasc? un organism viu. Acest lucru l-au

realizat pentru prima dat? F. Leisi de la Universitatea Oxford (Anglia).

Trebuia transplantat? o gen? a unui epure de cas? unui ?oarece. Gena

globinei a fost оn prealabil clonat?, adic? separat? din cromozomul

epurelui de cas? ?i multiplicat? оn componen?a plazmidei inelare. Apoi

copii ale acestei gene au fost inserate cu o micropipet? foarte fin? оn

nucleele ovulelor de ?oarece chiar atunci fecundate. Dup? transpalntare au

r?mas viabile jum?tate din celule. Ele au fost introduse оnapoi оn

oviductul femelelor. Numai 15% din ele au evoluat оn ?oricei de valoare

complect?. Controlul a demonstrat c? nu la toate animalele nou-n?scute gena

str?in? s-a integrat оn cromozomi. Au fost cerceta?i 24 de ?oricei ?i numai

9 dintre ei purtau gena globinic? a iepurelui de cas?. Trebuia de verificat

dac? aceste gene se transmit prin ereditate. Оn acest scop masculii, care

aveau gena iepurelui, au fost оncruci?a?i cu ?oarecii obi?nui?i. S-a

constatat c? оn toate cazurile gena a fost mo?tenit?. Iar aceasta оnsemna

c? s-a integrat stabil nu numai оn cromozomii celulelor somatice, dar ?i оn

cele sexuale.

Primele experien?e reu?ite au fost urmate de altele. Оn anul 1981 оn

pres? au ap?rut comunic?ri cu privire la inserarea genelor str?ine clonate

оn ovulele fecundate de ?oarece, care apoi se introduceau din nou оn uter

pentru dezvoltarea lor continu?. Оn ovulul fecundat al ?oarecilor era

inserat? o molecul? de ADN, care con?inea gena globulinei ( de iepure de

cas? ?i de om, gena virotic?, fermentul timidinchinaza de codificare,

precum ?i gena hormonului de cre?tere a ?obolanului. Ne vom opri mai

am?nun?it asupra ultimului exemplu.

Experimentul efectuat de un grup de biologi americani оn frunte cu R.

Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75