Современная генетика

9.1 Genetica ?i fitotehnia

Una din c?ile de intensificare a produc?iei agricole a constituit-o

оnlocuirea soiurilor vechi de plante cu alte noi, mai productive. Cel care

s-a ocupat de realizarea оn practic? a acestei metode a fost academicianul

N. I. Vavilov-cunoscut? personalitate ?tiin?ific? оn domeniul geneticiii,

primul director al Institutului de cercet?ri ?tiin?ifice (IUC?) оn domeniul

fitotehniei.

Deoarece de calitatea soiului sunt r?spunz?toare genele ?i deoarece din

ele se pot ob?ine diferite combina?ii dorite, Vavilov a hot?rвt s?

organizeze prima оn lume colec?ie de gene, reunite оntr-o singur? genotec?.

Aceast? genotec? urma s? stea la dispozi?ia selec?ionatorilor-abona?i,

care vor putea elabora noi soiuri.

A?a s-a n?scut ideea de a se trimite din Rusia оn toate ??rile lumii

expedi?ii speciale оn vederea colect?rii de gene. N. I. Vavilov, adep?ii ?i

discipolii s?i au organizat circa 150 expedi?ii оn cele mai оndep?rtate

col?uri ale fostei Uniuni Sovietice ?i alte 50 оn diferite ??ri de pe toate

continentele.

Ca urmare a eforturilor depuse de aceste expedi?ii, precum ?i a

schimburilor оndelungate de probe de semin?e ?i material s?ditor cu

institu?ii ?tiin?ifice din toate ??rile, la IUC? оn domeniul fitotehniei a

fost creat? o colec?ie unic? de plante vii, care оn prezent num?r? peste

250 de mii de mostre, obiectivul fiind оn viitor s? se ajung? pвn? la 400

de mii de mostre.

Pe baza colec?iei, precum ?i datorit? aplic?rii pe larg a оngr???mintelor

minerale, a irig?rii, chimiz?rii ?i mecaniz?rii proceselor de cultivare a

culturilor agricole, fitotehnia a atins оn prezent cel mai оnalt nivel din

istoria agriculturii. Cu ajutorul noului ritm tehnologic de cultivare

cвmpurile devin adev?rate «sec?ii de produc?ie», iar plantele - «ma?ini

verzi» de transformare a оngr???mintelor minerale оn hran? pentru om ?i

animale agricole.

Soiurile create se caracterizeaz?, оn primul rвnd, prin faptul c? la ele

este sporit? ponderea gr?un?elor оn raport cu masa general? a plantelor.

Savan?ii numesc aceast? оnsu?ire «recuno?tin?a» plantelor fa?? de

introducerea оngr???mintelor. Dar aplicarea unor doze mari de оngr???minte,

оn special azotate, a avut ?i consecin?e ne dorite: grвnele au оnceput s?

poligneasc?. De aceea, aproape concomitent оn toate ??rile, au оnceput s?

apar? soiuri cu tulpina scurt?, rezistente la polignire.

Fa?? de selec?ionatori о?i оnainteaz? preten?iile ?i mecanizatorii,

lega?i nemijlocit de cultivarea ?i recoltarea plantelor, care-?i doresc

soiuri la care fructele se coc concomitent ?i sunt amplasate cam la aceea?i

оn?l?ime.

Tot odat?, l?rgirea grani?elor agriculturii irigate a determinat o

sporire a bolilor micotice la graminee.

Acestea ?i alte numeroase exemple indic? asupra faptului c? nici tehnica,

nici chimia, f?r? modificarea eredit??ii plantelor nu pot s? rezolve cu

succes problema sporirii roadelor. De aceea geneticiienii ?i

selec?ionatorii trebuie s? ?in? cont de toate «preten?iile» ?i s? lichideze

consecin?ele ne dorite prin crearea de soiuri corespunz?toare.

S-au modificat ?i ritmurile activit??ii de selec?ie pe baz? genetic?.

Pвn? nu demult оnc? pentru ob?inerea unui nou soi de culturi cerealiere era

nevoie de • 12-14 ani, iar schimbarea lor de pe cвmpuri avea loc o data оn

20 de ani. Оn prezent situa?ia s-a schimbat. Perfec?ionarea continu? a

tehnologiei cultiv?rii plantelor impune crearea оn termen mai reduse a

noilor soiuri.

De exemplu, cultivarea unui astfel de soi оnalt productiv cum este

Bezostaea-1 da anual fostei URSS o produc?ie suplimentar? de mare valoare

din punctul de vedere al economicit??ii ?i nu este indiferent faptul c?

acest soi a fost ob?inut cu 2-3 ani mai devreme sau cu 2-3 ani mai tвrziu.

Оn rezolvarea acestor obiective un rol important i-a revenit geneticiii,

care la etapa industrializ?rii la care se afla produc?ia agricol? se

manifesta оn crearea de noi soiuri. Tot odat?, crearea acestor soiuri este

de ne conceput f?r? cunoa?terea profund? ?i exact? a legilor eredit??ii.

Оn ultimii ani genetica ?i selec?ia plantelor au оnregistrat un asemenea

progres, оncвt el a fost numit, pe bun? dreptate, «revolu?ia verde». C?ci

numai cu -20-30 de ani оn urm? pentru cele mai bune soiuri de grвu de

toamn? limita rodniciei o constituia 25-30 q/ha, iar оn prezent multe

soiuri de grвu de toamn?, avвnd un agronom corespunz?tor, asigur? ob?inerea

a cвte 60-70 q/ha ?i cвte 90-100 q/ha оn cazul irig?rii.

9.1.1 Hibridarea ca metod? de ob?inere a soiurilor noi

Care sunt, deci, metodele geneticiii ?i selec?iei care permit crearea

unor soiuri оnalt productive de plante de cultur??

Printre metodele destul de veci, dar bine оncercate, aplicate cu succes

оn prezent trebuie numit? hibridarea. Hibridarea ofer?' posibilitatea

оmbin?rii оntr-un singur soi a оnsu?irilor utile a dou? ?i mai multe forme

parentale. Prin aceast? metoda au fost deja create soiuri de culturi

cerealiere productive, cu boabe de calitate superioar?, rezistente la

factorii climatici nefavorabili, la boli ?i d?un?tori, la polignire ?i

scuturare. Dintre soiurile omologate de grвu aproximativ 60% sunt formate

prin hibridare.

O capodoper? a selec?iei o constituie soiul de grвu de toamn? Bezostaia-

1, creat de academicianul P. P. Luchieanenco. Acest soi cu tulpina scurt?,

cu paiul tare, care nu poligne?te la irigare, este tot odat? rezistent la

rugina brun?, galben? ?i de tulpin? ?i la iernare. El are o productivitate

оnalt?, iar f?ina ?i produsele preparate din ea sunt de calitate

superioar?. Ce оmbinare de caractere ?i оnsu?iri utile! Un adev?rat soi

«genial»!

Conform rezultatelor оncerc?rii interna?ionale a soiurilor, Bezostaia-1 a

fost apreciat drept cel mai bun soi de grвu de toamn? din lume.

Lucrвnd оn vederea cre?rii unor soiuri noi, ?i mai productive, de grвu,

P. P. Luchieanenco a оncruci?at Bezostaea-1 cu soiuri rezistente la

polignire din RDJ ?i a ob?inut soiurile оnalt productive de grвu de toamn?

«Avrora» ?i «Cavcaz» - cu tulpina scurt?, rezistente la polignire ?i boli

micotice, capabile s? dea roade de 70-80 q/ha.

Un loc deosebit оn selec?ia grвului de toamn? revin lucr?rilor

academicianului V. N. Remeslo. Оn cadrul IC? «Mironovschii» оn domeniul

selec?iei ?i seminologiei, el a creat un remarcabil soi sub aspectul

productivit??ii ?i calit??ii boabelor - Mironovscaia-808.

Savan?ii de la Institutul «Mironovschii» au creat o serie de noi soiuri

cu un ?i mai, ridicat poten?ial productiv. Este vorba de soiurile Ilicovca,

Mironovscaea-Iubileinaia ?i altelё, care dau o road? de 90-100 q/ha.

Veniturile de la introducerea lor, ob?inute оn curs de 3 ani, au оntrecut

de 1000 de ori cheltuielile pe care le-a necesitat crearea lor. Apoi pe

cвmpuri a оnceput s? fie sem?nat ?i grвul de toamn? «Prjevalscaia», care оn

condi?iile irig?rii d? roade de 110,4 q/ha.

O larg? aplicare au c?p?tat la graminee lucr?rile de hibridare

оndep?rtat?. Оn cazul hibrid?rii оndep?rtate sunt оncruci?ate plante,

apar?inвnd unor specii ?i chiar unor genuri diferite (de exemplu, grвu ?i

secar?). Metoda permite introducerea оntr-o anumit? specie a caracterelor

altei specii, inclusiv a caracterelor unor specii s?lbatice. Aceasta

l?rge?te extrem de mult оmbinarea unor оnsu?iri productive valoroase.

Astfel au fost create un num?r mare de soiuri ca urmare a оncruci??rii

diferitelor specii de grвu, grвu ?i secar?, grвu ?i pir. Aplicarea

hibrid?rii оndep?rtate este legat? ?i de-un ?ir de dificult??i:

compatibilitatea proast? a p?rin?ilor, sterilitatea hibrizilor din prima

genera?ie. Оn cazul оncruci??rii unor plante de diferite specii оn hibrid

se оmbin? garnituri ne omologe (ne asem?n?toare) de cromozomi. De aceea la

hibrid meioza decurge incorect (оn game?i se stabilesc garnituri

cromozomale diferite ?i incomplete). Astfel de game?i sunt ne viabili.

Geneticiianul G. D. Carpecenco a elaborat teoria ?i metoda оmbin?rii

cromozomilor formelor parentale оn hibridul fertil. El a fost primul care a

ob?inut un hibrid intergenic fertil prin оncruci?area ridichii cu varza. Cu

aplicare la culturile cerealiere, ideile lui G. D. Carpecenco au fost

realizate оn modul cel mai deplin la crearea culturii numite triticale,

care reprezint? un hibrid fertil rezultat din grвu ?i secar?. Triticale se

ob?ine prin оncruci?area grвului cu secara ?i dublarea garniturii

cromozomale a hibridului, ac?ionвnd cu alcaloidul numit colchicin?.

Colchicina оmpiedic? repartizarea cromozomilor оn procesul diviziunilor

celulare. Оn acest fel, cromozomii de grвu ?i de secar? devin perechi ?i

Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75