Современная генетика
azotul absorbit de plante, de aceea, dac? n-ar exista microorganizmele care
asimileaz? azotul din aer, lanurile ar fi de mult sec?tuite
Un mare aport оn fondul «azotului biologic» оl aduc оn primul rвnd
bacteriile care tr?iesc оn nodozitd?ile de pe r?d?cinile plantelor
leguminoase. Tocmai ele fixeaz? azotul liber ?i оl transmit plantelor. Cele
mai bune culturi de bacterii radicicole sunt utilizate la prepararea
nitraginei - оngr???mвnt bacterial care este introdus оn sol оmpreun? cu
semin?ele leguminoaselor pentru a intensifica fixarea azotului din
atmosfer?.
La fabricile industriei microbiologice bacteriile ?i drojdiile se
utilizeaz? cu succes la fabricarea unui produs nutritiv de valoare - a
concentratului de protein?-vitamin?. Savan?ii se st?ruie cu insisten?? s?
creasc? prin metodele ingineriei genetice ni?te microbi оn stare s?
«m?nвnce» petrolul ?i consider? aceste organisme drept prieteni, nu
du?mani, deoarece ele vor ajuta la purificarea suprafe?ei m?rilor ?i
oceanelor de petrolul care ar nimeri оn ele оn cazurile de avariere a
petrolierelor. Academicianul A. A. Im?ene?chii consider?, pe bun? dreptate,
c? оmp?r?irea microbilor оn microbi d?un?tori ?i microbi utili, оn microbi
buni ?i microbi r?i este foarte conven?ional? ?i nu totdeauna just?. F?r?
activitatea gigantic? a acestor sanitari, inaccesibili ochiului nostru, apa
?i p?mвntul demult ar fi acoperi?i cu resturi de plante ?i cadavre ale
animalelor ?i pe?tilor.
Оn lumea microbilor au fost descoperite fenomene noi, cu totul
nea?teptate, cu adev?rat «minunate» S-a constatat, bun?oar?, c? bacteriile
elimin? оn mediu ambiant ?i asimileaz? din el unele gene ?i chiar blocuri
оntregi de gene sub form? de fragmente de ADN. A?a se realizeaz? metoda de
schimb de informa?ie ereditar? оntre microorganismele necunoscute оnainte
?i оntre cele ce apar?in speciilor оndep?rtate.
Majoritatea covвr?itoare a microorganismelor descoperite pвn? оn prezent
ne sunt prietine, оn anumite condi?ii ele pot fi utilizate cu eficacitate
оn interesele omului. Important este s? fie utilizate «la maximum» formele
de microorganisme produc?toare de protein? ?i de substan?e cu activitate
biologic? atвt de necesare pentru medicin?, agricultur?, diferite ramuri
ale industriei, precum ?i de microorganisme capabile s? extrag? metale
neferoase, nobile ?i rare, s? distrug? resturile de pesticide, de?eurile
materialelor sintetice care polueaz? mediul ambiant.
Оn anii r?zboiului al doilea mondial frontul ?i spatele frontului aveau
nevoie de substan?e medicamentoase antimicrobiene de mare eficien??.
Medicii ?tiau c? оnc? оn anul 1929 microbiologul englez A. Fleming a
descoperit c? ciuperca de mucegai, penicilium, secret? ni?te substan?e
nimicitoare pentru bacterii ?i care nu sunt d?un?toare pentru celulele
omului ?i animalelor. Оn anul 1941 savan?ii de la Universitatea din Oxford
(SUA) au creat pe baza acestor date primul preparat antibiotic penicilina,
despre оnsu?irile lui t?m?duitoare circulau legende.
Microbiologii din fosta URSS n-au avut la dispozi?ie o tulpin? (o
cultur?) asem?n?toare de ciuperc? de mucegai care s? produc? penicilina. S-
au оnceput c?ut?ri оndelungate ?i dificile pentru a g?si un produc?tor
propriu 3. Ermoleva ?i T. Balezina, colaboratoare la Institutul unional de
medicin? experimental?, controlau pe rвnd activitatea biologic? a
diferitelor probe de ciuperc? de mucegai ?i numai una dintr-o sut? de probe
- penicilium crustozum s-a dovedit a fi potrivit?. Ea a devenit
«produc?torul» preparatului de penicilin?.
Оn anul 1944 dintr-o alt? cuperc?-actinomicet? a fost separat?
streptomicina. Acest antibiotic a devenit pentru mult timp substan?a
medicamentoas? fundamental? contra multor boli: tuberculoz?, pest?,
tularemie, bruceloz? ?. a. Оn multe ??ri au fost organizate lucr?rile оn
vederea c?ut?rii de noi specii de actinomicete, produc?toare de
antibiotice. Dac? pвn? la descrierea streptomicinei microbiologii cuno?teau
35 de specii de actinomicete, оn prezent se cunosc sute de acestea.
Astfel pe parcursul studierii resurselor inepuizabile ale
microorganismelor s?lbatice (naturale), microbiologii asemeni geologilor,
care efectueaz? lucr?rile de explorare a minereurilor utile, caut? ?i
g?sesc mereu noi specii ?i tulpini de bacterii, ciuperci, virusuri cu
caractere ?i оnsu?iri utile, descoper? capacit??ile ?i «talentele» lor.
Dintre aceste ciuperci fac parte ?i ni?te organisme monocelulare enigmatice
- drojdiile.
La multe fabrici de drojdii furajere sunt instalate aparate ce produc 28-
30 tone de mas? biologic? uscat? pe zi. O ton? de drojdii con?ine
aproximativ 500 kg de protein? digerabil?. Prin urmare, оn fiecare dintre
aceste aparate (fermentiere) se formeaz? оntr-o zi aproape 15 tone, iar
оntr-un an 4-5 mii tone de protein? digerabil? de оnalt? calitate. Este
mulg sau pu?in?
Un fermentier este egal ca productivitate cu aproximativ 4-5 complexe de
cre?tere a porcilor a cвte 100 mii de porci fiecare. Aceste cifre
demonstreaz? conving?tor ce prezint? sinteza microbian?, cвt de mare este
intensitatea ?i productivitatea ei.
E de la sine оn?eles c? drojdiile nu au calit??ile c?rnii de vit? sau ale
celei de porc. Din ele nu se pot prepara biftecuri. Dar nutre?urile оn care
se adaug? drojdii ?i alte substan?e microbiologice - vitamine, fermen?i,
aminoacizi - fac minuni. Animalele tinere devin mai s?n?toase, mai
puternice, cresc ?i se dezvolt? mai repede, spore?te prolificitatea
femelelor, se ridic? sporul оn greutate, iar termenele de оngr??are se
reduc. Proteina ce se con?ine оn drojdii este doar mai bine echilibrat? din
punct de vedere al componen?ei aminoacizilor (lizin?, metionin?, triptofan,
treanin?) indispensabili, decвt proteinele cerealierelor. Drojdiile de
nutre?, fiind un concentrat natural de protein?, vitamine ?i alte substan?e
biologice active, оntrec dup? valoarea lor biologic? cu mult boabele de
graminee. Se ?tie, c? dac? la un kilogram de gr?un?e de grвu se adaug?
numai patru grame de lizin?, 1,5 grame de treanin?, proteina acestei pвini,
conform valorii biologice, aproape nu se va deosebi de cazein? - proteina
principal? a laptelui.
Se mai ?tie c? animalele pot utiliza cu eficacitate numai o parte de
protein? din nutre? care este propor?ional? cu partea cea mai deficitar? a
aminoacidului indispensabil. De aceea dac? cel mai valoros component al
boabelor furajere - proteina - nu este echilibrat? dup? lizin?, organismul
animalelor o cheltuie?te nu pentru formarea de carne, lapte, ou? ?. a., ci
оn calitate de combustibil - pentru necesit??ile energetice, lucru ce nu
este deloc convenabil. Acela?i lucru se оntвmpl? dac? cerealele furajere
con?in o cantitate insuficient? de al?i aminoacizi - triptofan ?i treonin?.
Drojdiile оntrec mult dup? calit??ile lor nutritive toate celelalte
plante superioare. De aceea ele au g?sit o utilizare larg? оn calitate de
adaos furajer. Ele «se hr?nesc» cu pl?cere cu hidrocarburi de petrol,
purificвnd mediul ambiant de ace?ti poluan?i. Lista «bunelor servicii» ale
lumii fiin?elor invizibile poate fi continuat? la infinit. Industria de
producere a acestor celule vii are ca scop tocmai transformarea microbilor
оn produc?tori cu profil larg, mai ales ?inвndu-se cont de viteza cu care
ele fabric? produsele. Vom aduce aici urm?toarea compara?ie a lui B.
Neiman: dac? s-ar ini?ia o competi?ie - cine va putea da mai mult?
produc?ie, de exemplu de cea mai valoroas? protein?, comunitatea celulelor
microbiene mici la infinit ?i-ar dovedi cu siguran?? superioritatea fa?? de
un taur.
Aducem calculul lui B. Neiman: taurul cu o greutate vie de 300 kg dup? o
zi de оngr??are intens? spore?te оn greutate cu 1,1-1,2 kg, inclusiv cu 20
grame de protein?. 300 kg de celule de drojdii timp de o zi dau un spor de
25-30 mii kg de mas? biologic?, care con?ine II-13 mii kg ^ protein?
digerabil?.
A?a dar, drojdiile acumuleaz? proteina de 100 mii de ori mai repede decвt
organismul unui taur! Iar bacteriile acumuleaz? masa biologic? ?i proteina
оnc? mai repede decвt drojdiile. Dup? componen?a lor chimic? ?i structural?
aminoacizii bacteriilor, drojdiilor, plantelor superioare ?i animalelor
sunt absolut identice. De aceea insuficien?a de lizin?, bun?oar? din
furajul animalelor sau din hrana omului, poate fi compensat? cu lizina
bacteriilor sau drojdiilor. ,
?tiin?a contemporan? a pus оn fa?a industriei de producere a celulelor
vii, a microbiologiei industriale, care оn strвns? alian?? cu industria
biochimic? ?i ingineria genic? formeaz? esen?a noii orient?ri, numit?
Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75
