Современная генетика
plante. De aceea savan?ii о?i leag? toate speran?ele pe viitor de crearea
b?ncilor de semin?e, sau, cum mai sоnt ele numite, b?ncile plasmei
embrionare (germinale).
Оn leg?tur? cu aceasta Organiza?ia alimentar? ?i agricol? a ONU (FAO) a
propus un program interna?ional de protec?ie ?i p?strare a formelor
s?lbatice ale plantelor cultivate. Aceste forme au servit pe vremuri drept
material pentru cre?terea tuturor culturilor agricole contemporane.
?i dac? оn prezent multe dintre ele sоnt pe cale de dispari?ie complect?,
aceasta оnseamn? c? pot dispare pentru totdeauna genele care determin?
diferitele оnsu?iri ale plantelor.
FAO recomand? s? se ?in? la eviden?? materialul genetic existent ?i s? se
organizeze un sistem interna?ional de «b?nci» pentru p?strarea permanent? a
fondului genetic mondial al plantelor. Aici rolul principal apar?ine
Institutului unional de fitotehnie (IUF), unde este concentrat? cea mai
mare colec?ie de gene din lume. Fondatorul ei a fost academicianul N. I.
Vavilov.
Tвn?rul Vavilov a fost unul dintre primii care a оn?eles ce оnseamn?
genetica pentru agricultur?. Odat? ce genele r?spund de calitatea soiului
?i din ele pot fi ob?inute orice fel de combina?ii dorite, Vavilov, primul
оn lume, a hot?rвt s? organizeze o colec?ie gigantic? de gene, s?
alc?tuiasc? o genotec? unic?. Conform planurilor sale, aceast? genotec? va
fi de folos selec?ionatorilor abona?i, care vor construi soiuri noi de
plante.
De aceea a ap?rut ideea de a trimite оn toate ??rile lumii expedi?ii
speciale din Rusia pentru colectarea genelor.
Оntrebarea era: unde trebuie s? fie c?utate ele ca s? nu se piard? timpul
оn zadar?
Dup? ce a studiat mii de c?r?i, Vavilov, care avea o capacitate de munc?
fenomenal?, a descoperit c? soiurile plantelor cultivate s-au r?spвndit
prin оntreaga lume doar din cвteva centre geografice, punвnd baza teoriei
cu privire la centrele de origine a plantelor cultivate. Vavilov considera
c? aceste centre au fost locurile de concentrare ale , bog??iilor genice.
N. I. Vavilov, colaboratorii ?i discipolii s?i au organizat circa 150 de
expedi?ii оn cele mai оndep?rtate col?uri ale CSI ?i 50 — оn diferite ??ri
str?ine. Оn urma acestor expedi?ii, precum ?i a schimbului multianual de
probe de semin?e ?i de material s?ditor, оntre institu?iile ?tiin?ifice ale
tuturor ??rilor din lume la institut a fost creat? o colec?ie unic? de
semin?e. Numai оntre anii 1930 ?i 1940 IUF a expediat la cererea
selec?ionatorilor de la centrele de selec?ie din Uniunea RSS 1,5 milioane
de pachete cu probe. Оn anul 1940 colec?ia IUF num?ra de acum aproape 200
mii de probe. A fost cea mai mare din lume atвt dup? cantitatea
materialului colectat, cоt ?i dup? componen?a lui calitativ?.
IUF оntre?ine contacte de afaceri pentru schimbul de resurse genetice cu
754 de institu?ii ?tiin?ifice din 98 ??ri ale lumii. Numai оn anii
1965—1975 au fost introduse peste 110 000 de probe ale diferitelor plante
?i оn prezent оntreaga colec?ie a IUF num?r? aproape 300 mii de probe de
plante cultivate ?i de rubedenii s?lbatice ale acestora. Dintre ele
gramineele formeaz? peste 75 de mii, porumbul ?i plantele boboase — aproape
40 de mii, p?st?ioasele — aproape 25 de mii, leguminoasele ?i bost?noasele
— aproape 20 de mii ?. a. m. d.
Colec?ia de la institutul care poart? numele organizatorului ?i primului
s?u director, a academicianului N. I. Vavilov, reune?te speciile s?lbatice,
rubedeniile culturilor cultivate, soiurile locale veci ?i popula?iile din
diferite raioane ale CSI ?i ale diferitelor ??ri ale globului p?mвntesc,
soiurile veci ?i soiurile de selec?ie cele mai noi, hibrizii, mutan?ii,
haploizii, poliploizii ?. a. Ea serve?te drept baz? principal? pentru
crearea soiurilor ?i hibrizilor tuturor culturilor agricole.
Colec?ia surselor de gene (a donatorilor de gene) prezint? a?a-zisul
material de construc?ie, pe baza c?ruia selec?ionatorul creeaz? noi soiuri
?i hibrizi, rezisten?i la boli, la condi?ii nefavorabile, cu o perioad? de
vegeta?ie de durat? necesar?, potrivite pentru cultivarea ?i recoltarea
mecanizat?, cu un randament ?i o calitate a produc?iei sporite.
Miile de probe de semin?e ob?inute de la fiecare cultur? оi permit
selec?ionatorului s? le aleag? pe cele de care are nevoie, care au
caracterele necesare pentru cre?terea unui soi nou, mai potrivit. Pe baza
colec?iilor IUF au fost crescute aproape 1000 dintre cele mai bune soiuri
de culturi agricole.
Un exemplu minunat de utilizare a fondului mondial genetic de selec?ie
este crearea soiului de grвu «Bezostaea-1», cunoscut оn lumea оntreag?.
Plantele de acest soi au o tulpin? mic?, sоnt rezistente la rugin?, la
frig, sоnt foarte roditoare, reac?ioneaz? la оngr??are, se macin? bine ?i
au bune calit??i gustative. Acesta este un soi cu adev?rat «genial»! La
cre?terea lui academicianul P. P. Luchieanenco a utilizat soiurile de grвu
din diferite ??ri ?i continente, aflate оn colec?ia IUF. De exemplu, forma
patern? a soiului «Bezostaea-1» a fost de origine argentinian: «Clein 33».
Acesta din urm? a fost crescut cu participarea soiului italian «Ardito»,
ob?inut prin оncruci?area grвului moale european cu forma japonez?
«Acagomuchi», ce are tulpin? joas? ?i care a transmis acest caracter
soiului «Clein 33». Ultima calitate a fost mo?tenit? de «Bezostaia 1».
P. P. Lucieanenco, lucrвnd la crearea soiurilor noi de grвu mult mai
roditoare, a оncruci?at «Bezostaea 1» cu soiurile rezistente la p?tulire
din RDJ ?i a ob?inut soiurile de grвu de toamn? cu un оnalt randament,
numite «Avrora» ?i «Cavcaz». Acestea au tulpin? mic?, sоnt rezistente la
p?tulire ?i la boli criptogamice, recolta e de 70—80 centale la hectar.
Оn prezent depozitul na?ional de semin?e a fost mutat din Leningrad оn
or??elul Botanica de lоng? Crasnodar. Fondurile lui se complecteaz? mereu,
оn noua c?mar? de gene se vor p?stra оn containere, ce au capacitatea de
0,5 kg, peste 400 de mii de probe de diferite semin?e. A fost adoptat? o
nou? tehnologie de p?strare a fondului de colec?ie. Semin?ele uscate оn
prealabil se p?streaz? normal la +4°C f?r? a fi reвns?mвn?ate 25—30 de ani,
men?inвndu-?i norma fiziologic?.
Conservarea genomilor sub form? de semin?e urm?re?te un scop dublu. Оn
primul rвnd, s? p?streaz? fondul genetic al plantelor rare pe cale de
dispari?ie, оn rвndul al doilea, pot fi studiate posibilele modific?ri
genetice оn cazurile de p?strare оndelungat? a semin?elor, fapt de mare
importan?? pentru ?tiin??.
Banca de probe nu solu?ioneaz?, de bun? sam?, problema p?str?rii fondului
genetic al plantelor, deoarece la оnmul?irea prin semin?e nu se reproduc
оntotdeauna toate caracterele, pe care dorim s? le p?str?m. Afar? de
aceasta, multe plante se оnmul?esc numai pe cale vegetativ?. Оn astfel de
cazuri fondul genelor poate fi p?strat numai prin conservarea la mare frig
a ?esuturilor din zona de cre?tere (meristem) ?i a embrionilor cultiva?i оn
afara organismului (structurile embrionare), precum ?i a celulelor sexuale
?i somatice.
Cea mai bun? metod?, оns?, va fi nu p?strarea celulelor, chiar dac?
оntotdeauna vom putea ob?ine din ele o plant? оntreag?, ci p?strarea
meristemelor care ofer? posibilitatea de a restabili complect ?i de a
оnmul?i genotipul dat. Оn cazul utiliz?rii meristemelor, metodele de
regenerare a plantelor au fost elaborate deja pentru 60 de specii ?i ele se
aplic? larg оn practic?.
O alt? metod? special?, care face posibil? p?strarea genotipului ini?ial
este cultivarea embrioizilor ob?inu?i din celulele somatice sau din polen,
cвnd anterele sоnt cultivate in vitro.
Pвn? оn prezent s-a reu?it a se restabili cultura de celule, dup? ce ele
s-au aflat оn azot lichid, ale plopului, paltinului, m?tr?gunei, morcovului
?. a. Celulele morcovului au p?strat capacitatea de a regenera plante
оntregi. La tutun s-a reu?it a se «оnvia» embrioizii dezghe?a?i, crescu?i
оntr-o cultur? de antere. Dup? aceea din ei s-au ob?inut plante.
A?a dar, pentru crearea unei b?nci de gene ale plantelor, e nevoie de
colec?ii mari de semin?e, de congelarea polenului, a celulelor,
embrioizilor ?i ?esuturilor meristemice cultivate, din care este mai u?or a
regenera planta.
Оntreaga opera?ie de p?strare a celulelor const? din urm?toarele etape
principale: preg?tirea culturii de celule, ad?ugarea la ea a
crioprotectorului, congelarea programat?, p?strarea оn azot lichid,
dezghe?area, оndep?rtarea (sp?larea) crioprotectorului, determinarea
viabilit??ii celulelor, recultivarea (adic? restabilirea culturii) ?i, dac?
este posibil ?i necesar, regenerarea plantelor.
Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75
