Современная генетика
preformismul admite numai modific?rile cantitative ale p?r?ilor deja
formate ale organismului ?i le neag? pe cele calitative, ce se produc оn
procesul dezvolt?rii individuale, adic?, de fapt, neag? оns??i dezvoltarea.
O prim? lovitur? important? asupra teoriei preformiste a fost dat? de
c?tre S. F. Wolf, care оn anul 1759 a formulat teoria epigenezei. Conform
acestei teorii, embrionul nu se afl? оn stare format? оn ovul sau
spermatozoid, ce rezult? din ovulul fecundat ca urmare a unei serii оntregi
de transform?ri calitative succesive, care conduc la formarea ?esuturilor
?i organelor.
Cristalizarea unor noi idei despre ereditate a devenit posibil? odat? cu
dezvoltarea teoriei transformiste, care a deschis calea unei fundament?ri
experimentale a unor fenomene biologice. Оn lucrarea sa «Filozofia
zoologic?» savantul francez J. B. Lamark a expus principiile de baz? ale
modific?rii organismelor ?i ale mo?tenirii a?a-numitelor caractere
favorabile. Conform acestor principii, organismele sufer? оn permanen??
schimb?ri ca urmare a ac?iunii factorilor mediului оnconjur?tor Dup? opinia
lui Lamark, influen?a ambian?ei determin? modific?ri adecvate оn interiorul
organismelor, adic? оn acestea se formeaz? caractere ce corespund оntocmai
condi?iilor de via??. Aceste caractere se transmit prin ereditate, sunt
mo?tenite ?i de aceea ele se afl? la baza evolu?iei progresive.
Iat?, de exemplu, cum explic? Lamark lungirea gвtului la giraf?.
Se cunoa?te c? str?mo?ii girafei aveau gвtul scurt. Odat? cu schimbarea
condi?iilor de via??, ei au оncetat treptat s? se mai hr?neasc? cu iarb?
(dat fiind faptul c? aceasta era tot mai greu de g?sit) ?i au оnceput s? se
hr?neasc? cu frunze de copac de pe p?r?ile inferioare ale coroanelor, apoi
?i de pe cele superioare. Pentru aceasta animalele о?i оntindeau gвtul ?i-l
exersau. Opera?ia fiind repetat? de nenum?rate ori, оncetul cu оncetul
lungimea gвtului crescu. Ap?ru astfel un nou caracter, care s-a transmis
prin ereditate genera?iilor ulterioare. Exerci?iul impus de condi?iile de
via?? continu? ?i оn final apar girafele contemporane, animale care au cel
mai lung gвt.
E simplu, nu? Оn aparen??-da, оn realitate, оns?, unei astfel de
explica?ii a eredit??ii оi scap mecanismele propriu-zise ale procesului de
mo?tenire a caracterelor dobвndite. S? zicem, c? animalele mature au
dobвndit un caracter nou – gвtul lung. Informa?ia cu privire la acest
caracter dobвndit (nu mo?tenit) trebuie s? se transmit? оntr-un mod
oarecare оn celulele sexuale, deoarece numai prin acestea ea poate deveni
un bun al urm?toarelor genera?ii ale organismului dat. Care, оns?, e
modalitatea de transmitere a acestei informa?ii? Nici Lamark ?i nici
oricare altul dintre adep?ii teoriei sale n-au oferit explica?ia
mecanismului real al acestei transmiteri.
De men?ionat c? оnc? Jorj de Buffon (1707-1788) constata categoric оn
operele sale: «Cвinii, c?rora li se taie din genera?ie оn genera?ie
urechile ?i cozile, transmit aceste defecte urma?ilor lor». ?arl Bone (1720-
1793), negвnd aceast? afirma?ie, spunea: «Nu este oare destul exemplul
cailor engleze?ti, c?rora li se taie cozile timp de dou? secole ?i care se
nasc cu cozi, pentru a-l combate pe domnul de Buffon ?i a pune la оndoial?
faptul pe care el оl prezint? drept veridic».
Ideea despre mo?tenirea caracterelor dobвndite p?rea atвt de elocvent?,
оncвt timp оndelungat ea a fost considerat? inatacabil?. Оnsu?i cunoscutul
fiziolog I. P. Pavlov a f?cut оncercarea de a explica transformarea
reflexelor condi?ionate (dobвndite, ne ereditare) ?i necondi?ionate
(оnn?scute, mo?tenite) la ?oareci.
Reflexe оnn?scute, sunt de exemplu, primul ?ip?t al copilului imediat
dup? na?tere, obi?nuin?a cucului de a-?i depune ou?le оn cuiburi str?ine ?.
a. Ele nu se formeaz? оn cursul vie?ii, ce se transmit descenden?ilor de la
p?rin?i.
De categoria reflexelor condi?ionate ?ine obi?nuin?a de a lua masa la
anumite ore, fumatul tutunului ?i altele, care nu se transmit prin
ereditate, ce se formeaz? ?i dispar pe parcursul vie?ii individuale.
I. P. Pavlov i-a dat colaboratorului s?u N. P. Studen?ov misiunea s?
studieze posibilitatea transform?rii reflexelor condi?ionate оn
necondi?ionate.
Formarea reflexului condi?ionat consta оn оnv??area ?oarecelui supus
experien?ei s? alerge spre locul de hr?nire la emiterea unui semnal sonor.
Rezultatele experien?ei au ar?tat c? pentru formarea acestui reflex la
prima genera?ie de ?oareci sunt necesare 300 de lec?ii. La genera?ia a doua
- de numai 100 de lec?ii, genera?ia a trei s-a оnv??at dup? 30 de lec?ii, a
patra dup? 10, iar a cincia - dup? 5 lec?ii. Pe baza acestor date Pavlov a
f?cut concluzia, c? peste o perioad? de timp o nou? genera?ie de ?oareci,
la auzul semnalului sonor, va alerga spre locul de hr?nire f?r? lec?ii
prealabile.
Оn leg?tur? cu aceasta un alt savant cu faim? - N. C. Col?ov - i-a f?cut
o vizit? lui I. P. Pavlov special pentru a-l convinge de imposibilitatea
mo?tenirii reflexelor condi?ionate, el fiind de p?rerea, c? «se оnv??au nu
?oarecii, ce experimentatorul, care pвn? la momentul respectiv nu avea
experien?? de lucru cu ?oarecii». Nu este inutil s? amintim, c? artistul de
circ V. Durov, ne оntrecut оn arta dres?rii animalelor, s-a mirat mult,
cвnd a auzit despre cele 300 de lec?ii de оnv??are a ?oarecilor. El avea
nevoie doar de cвteva ore pentru a оnv??a ?oarecii s? execute anumite
procedee. Ca urmare, rezultatele experien?elor lui Studen?ov au fost puse
sub semnul оndoielii ?i dup? cвteva verific?ri оn diferite laboratoare s-a
stabilit definitiv c? ele nu se confirm?. Nu s-au mai confirmat nici оn
laboratorul lui I. P. Pavlov.
Pentru el, experimentator iscusit, aceast? оntвmplare a fost cвt se poate
de ne pl?cut?. La 13 mai 1927 Pavlov scria оn ziarul «Pravda» urm?toarele:
«Experien?ele ini?iale asupra transmiterii prin ereditate reflexelor
condi?ionate la ?oarecii albi, folosindu-se o metodic? оmbun?t??it? ?i
aplicвndu-se un control mai riguros, pвn? оn prezent nu au dat rezultatele
scontate, de aceea nu am motive s? m? consider adept al acestei
transmiteri».
S? ne imagin?m pentru o clip?, c? mo?tenirea caracterelor dobвndite (ne
ereditare) este posibil?. Оn acest caz оn familiile atle?ilor ar trebui s?
se nasc? numai atle?i, la muzicieni - numai muzicieni, iar copiii tuturor
intelectualilor n-ar mai avea nevoie de ?coal? - ar ?ti cu to?ii s? scrie
?i s? citeasc?. Doar toate aceste capacit??i se ob?in оn cursul vie?ii.
Mo?tenirea lor ar fi o performan?? remarcabil?.
S? presupunem, c? avem de rezolvat sarcina ob?inerii unui nou soi de
p?pu?oi, care d? roade bogate chiar ?i pe soluri obi?nuite, f?r? a se
introduce оngr???minte. Nimic mai simplu! Am proceda оn felul urm?tor: pe
parcursul cвtorva genera?ii am trata cu оngr???minte Iotul, pвn? vom ob?ine
roada cea mai bogat? posibil?, iar оn continuare acest caracter dobвndit
(rodnicia оnalt?) se va transmite prin ereditate ?i se va manifesta chiar
?i pe solurile care n-au fost introduse оngr???minte. Dar lucr?torii din
agricultur? ?tiu foarte bine c? atunci cвnd оn sol se introduc
оngr???mintele necesare, se ob?ine o road? bogat? ?i invers. Acela?i adev?r
este valabil ?i referitor la animale. Buna оntre?inere duce la indicatorii
dori?i, iar оntre?inere rea - la indicatorii corespunz?tori.
Faptul ?i-a g?sit o bun? reflectare оn aceste versuri ale lui A. Busuioc:
«Eu nu ?tiu zootehnie,
Dar cunosc un adev?r:
Dac? dai la porc hвrtie,
Nu vezi carne m?i b?die,
Cum nu vezi pe broasc? p?r»
Este cunoscut c? T. D. Lвsenco a experimentat timp de peste 20 de ani,
pentru a putea ob?ine o ras? de vaci cu lapte gras. ?i totul a fost
zadarnic. De?i vi?eii mai multor genera?ii succesive, au fost оntre?inu?i
dup? o diet? special? (erau hr?ni?i cu lapte cu un procent ridicat de
gr?sime), acest caracter nu s-a transmis prin ereditate. Dar s? revenim la
tem?.
Оn anul 1859 marele savant englez Charlz Darwin a dat publicit??ii
lucrarea «Originea speciilor», оn care a expus bazele teoriei
evolu?ioniste. Оn acest context ereditatea a fost acceptat? ca unul din
factorii evolu?iei, de?i ?i pentru Darwin mecanismul eredit??ii, esen?a ei,
au r?mas necunoscute.
Оn vederea explic?rii eredit??ii Darwin a apelat, la concep?ia respectiv?
a lui Hipocrat, a reоnviat-o, aprofundвnd-o, ?i a expus-o ca pe o «ipotez?
provizorie a pangenezei». Darwin era de p?rerea c? toate celulele
Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75