Реферат: Мигрень
v Cefalei în cazul fistulelor licvoriene
3. Tip distensiv
III. Musculară (de tensiune musculară):
· Patologie extracraniană:
Ø Patologia oaselor craniene
Ø Patologia coloanei vertebrale
Ø Patologia structurilor gîtului:
a. Poţiunea cervicală a coloanei vertebrale
b. Tendinită retrofaringiană
Ø Patologie oculară:
a. Glaucom acut
b. Dereglăti de refracţie
c. Heteroforii şi Heterotropii
Ø Patologie ORL: → Sinusite etc.
Ø Patologie dentară
Ø Patologie articulaţiei termo-mandibulare
IV. Neuronală:
1. Neuralgie persistentă a Nervi cranieni
> Compresia sau distensia Nervi cranieni şi a ramurilor lor
> Demielinizarea Nervilor cranieni:
→ nevrită retrobulbară (optică)
> Infarct a Nervilor cranieni:
→ neuropatie diabetică
> Inflamaţia Nervilor cranieni:
→ Herpes Zoster
→ Neuralgie cronică postherpetică
> Sindrom Tolosa-Hunt (inflamaţia sinusului cavernos sau a fisurei orbitale superior)
> Alte forme de durere persistentă în regiunea nervilor cranieni
2. Neuralgia trigeminală:* indiopatică
*simptomatică:
· La compresia radiculei Nervului V
· Afectare centrală a Nervului V
3. Neuralgia nervului glosofaringian (IX): - idiopatică
- simptomatică
4. Neuralgia nervului intermediar (Wriberg)
5. Neuralgia nervului faringian superior
6. Neuralgia occipitală
7. Cazuri de durere facială centrală şi cefalea centrală:
Ø Anestezie dureroasă în regiunea feţei
Ø Durere Talamică
8. Alte dureri neurolgice
V. Funcţională (Psihalgie):
1. Nevroze şi stări nevrotice
Ø Isterie
Ø Obsesie
Ø Fobie etc.
2. Cerebrastenie
3. Alte forme.
VI. Mixtă (forme deosebite):
1. Post-traumatică:
a. Cefalee post-traumatică acută
Ø C. în traume craniene grele asociate cu simptomatologie neurologică de focal
Ø C. în traume craniene uşoare fără smm-logie neurologică de focar.
b. Cefalee post-traumatică cronică:
Ø asociată cu traumă craniană grea cu / sau prezenţa smm-logiei neurologie
Ø asociate cu traumă craniană uşoară fără smm-că neurologică
2. Infecţioasă:
a. În infecţii virale:
Ø de focar
Ø sistemice
b. în infecţii bacteriene:
Ø de focar
Ø sistemice (septicemie)
c. alte boli infecţioase
3. Utilizarea substanţelor chimice şi sustarea lor:
a. Cefalei provocate de acţiunea momentană sau de durată a substanţelor:
Ø Nitraţi / nitriţi
Ø CO
Ø Alcool
Ø Altele
b. Cefalei provocate de folosirea de durată a substanţelor:
Ø Ergotaminice
Ø Analgetice
Ø Altele
c. Cefalei provocate de sustarea substanţelor (cazuri acute):
Ø Cazuri cronice:* intoxic.ergotaminică
* intoxic. cofeinică (cafea)
* abstinenţă narcotică
* altele
d. Cefalei la administrarea substanţei cu acţiune necunoscută
Ø Contraceptive sau estrogeni
Ø Altele
4. Patologia organelor interne
5. Dereglări metabolice:
a. Cu hipoxie:
Ø De altitudine
Ø Hipoxică
Ø Apnee de somn
b. Cu hipercapnie:
Ø La asocierea hipoxiei şi hipercapniei
Ø La dializă
Ø Alte dereglări metabolice
6. Maladii difuze a Ţesutului Conjunctiv
7. Tumori intracraniene (afecţ. cerebrală. non-vasculară)
8. Alte forme
C r i z a
(accesul) de migrenă.
Faze:
1) Migrenă fără aură (comună) 2) Migrenă cu aură (clasică)
I. Faza prodromală (50-70% pac) I. Faza prodromală (prodrom îndep.)
II. Faza cefalgică pr.- zisă (de stare) II.aura (prodrom imediat)
III. Faza finală III. Faza cefalgică (de stare)
IV. faza finală
Clinica:
I Faza prodomală → tulburări psihice minore:
· Astenie
· Fatigabilitate
· Insomnie
· Iritabilitate
· Euforie
· ↓ capac de muncă
· ↓ dispoziţia → apatie
Ø scăderea apetitului sau polifagie
Ø modificări de debit urinar
II Aura → ansamblu de dereglări neurologice care apar la debitul M. cu aură. Sînt legate (probabil) cu o scădere (deminuare) a irigaţiei şi metabolismului cerebral. Aceste dereglări sînt reversibile şi dispar fără a lăsa sechele. Durata de obicei m. puţin de 1 oră.
Tipuri de dereglări:
1. Vizuale – cea m. frecv. Formă de Aură
Ø Fostene – pete luminoase sau coloate care se mişcă şi se văd cu ochii deschişi sau închişi
Ø Scotom – pată care acoperă o parte a cîmpului vizual
Ø Dereglări simple:
· Senzaţii de vedere tulburată (“ceaţă”)
· Amauroză tranzitorie
2. Senzitive – apar de obicei imediat după dereglările vizuale, dar sînt mai puţin frecvente:
·
Furnicături de obicei în jumatatea
opusă celei în
· Parestezii care va apărea cefaleea.
(m. des sub formă de furnicături ce încep de la mină → antebraţ).
3. Senzoriale – Hipersensibilitate acustică (hiperacuzie)
- Hipersensibilitate olfactivă (hiperosmie)
- Vertij, dereglarea de coordonaţie
4. De limbaj – dereglarea de dicţie, înţelegere , lectură (dizartrie) (vorbire), afazii
5. Motorii – fatigabilitate, diskinezii, paralizii parţiale unilaterale
6. Psihice – depresii
7. Digestive – D. Abdominale (caractev pulsatil), diarei
III. Faza cefalgică propriu-zisă (de stare):
· Durata – 4-72 h (criza de D.)
· Caracteristicile Durerii.:
1) Uniraterală (hemicranie)
2) Pulsatilă (sincronă cu pulsul)
3) Moderată spre severă (dereglarea actitiv. cotid. normale) “handicapantă” – greu suportabilă.
4) Caracter paroxismal şi periodic
· Localizare: - reg. fronto-temporală
- În reg. periorbitală
- Jum. super. a feţei
- Mai rar occipital
· Smm-me saociate (cel puţin 1)
1. Greaţă şi / sau Vomă
2. Tulb. dispeptice sînt cele mai frecvente(70%) anunţînd sfîrşitul crizei
3. Intoleranţă la lumină şi zgomot
4. Lăcrimare, rinoree
5. Hiperestezie generalizată (+ hiperosmie, hiperacuzie)
6. Uneori tulb. de elichilibru
· Agravată de:
Ø Mişcarea capului
Ø Deplasare în transport
